Procedura Penala in Cauzele cu Infractori Minori

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Procedura Penala in Cauzele cu Infractori Minori.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 46 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Capitolul I
Considerente generale privind procedura penală
Secţiunea 1
Noţiunea de procedură penală
Secţiunea 2
Definiţia şi caracterele procesului penal
Secţiunea 3
Principiile fundamentale ale procesului penal
1. Legalitatea procesului penal
2. Oficialitatea procesului penal
3. Aflarea adevărului
4. Rolul activ
5. Garantarea libertăţii persoanei
6. Respectarea demnităţii persoanei
7. Prezumţia de nevinovăţie
8. Garantarea dreptului de apărare
9. Limba în care se desfăşoară procesul penal
10. Folosirea limbii oficiale prin interpret
11. Principiul nemijlocirii
12. Egalitatea persoanelor în procesul penal
13. Operativitatea procesului penal
Capitolul II
Procedura în cauzele cu infractori minori
Secţiunea 1.
Consideraţii generale
Secţiunea 2.
Urmărirea penală în cauzele cu infractori minori
1. persoanele chemate la organul de urmărire penală
2. Prezentarea materialului de urmărire penală
3. Ancheta socială
4. Asistenţa juridică
5. Arestarea preventivă
Secţiunea 3
Judecata infractorilor minori
1. Compunerea instanţei
2. Compunerea instanţei. Inculpat minor. Nulitate absolută
Bibliografie

Extras din document

Capitolul I

Considerente generale privind procedura penală

Secţiunea 1

Noţiunea de procedură penală

Dreptul procesual penal este o ramură distinctă a sistemului de drept român şi cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează procesul penal.

Procedura penală cuprinde normele procesuale şi procedurile care reglementează modalităţile prin care dreptul penal este aplicat de către organele judiciare competente, precum şi modul în care trebuie să se procedeze la aplicarea normelor dreptului penal.

Normele procesuale sunt regulile care prevăd ce acte trebuie îndeplinite pentru dinamizarea progresivă şi coordinativă a procesului penal, în ce condiţii trebuie să intervină aceste acte şi căror organe le revine dreptul ori obligaţia de a le îndeplini.

Normele procedurale sunt regulile care prevăd în ce mod trebuie aduse la îndeplinire actele şi măsurile procesuale pentru realizarea urmările pe care le poate produce fiecare din acestea, în vederea atingerii scopului activităţii procesual penale.

Secţiunea 2

Definiţia şi caracterele procesului penal

Procesul penal este definit în art. 1 al Codul de procedură penală şi constituie „activitatea desfăşurată de organele judiciare în conformitate cu legea, cu participarea activă a părţilor în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.”

Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.

Procesul penal are patru caractere care se pot desprinde chiar şi din definiţie :

- este o activitate desfăşurată de organele judiciare, cu participarea activă a părţilor.

Astfel, activitatea procesuală se desfăşoară numai de către subiecţii procesuali prevăzuţi expres de legiuitor, care sunt titulari de drepturi şi obligaţii, şi anume: organele judiciare, părţile şi alţi participanţi la procesul penal.

Organele judiciare care participă la procesul penal sunt: organele de

cercetare penală, Ministerul Public şi instanţele judecătoreşti, care au competenţa şi atribuţiile expres prevăzute de lege.

Părţile sunt persoanele fizice sau juridice care participă la procesul penal, unele dintre acestea din proprie iniţiativă, iar altele sunt chemate în proces de către organele judiciare. Sunt părţi în proces: inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente.

Alte persoane care participă la procesul penal, dar care nu au calitatea de părţi în procesul penal sunt apărătorii, martorii, experţii, interpreţii. Aceştia, deşi participă la procesul penal nu au interes în cauză, aşa cum au părţile.

- se desfăşoară în conformitate cu legea, ceea ce înseamnă că regulile de desfăşurare ale procesului penal sunt stabilite de lege.

Astfel, prin lege sunt stabilite instituţiile procedurale şi procesuale,

precum şi activitatea de ansamblu a întregului proces penal. Tot prin lege sunt stabilite organizarea şi competenţa organelor judiciare, procedeele ce pot fi utilizate de organele judiciare în cercetarea, urmărirea şi judecarea infractorilor, drepturile şi obligaţiile participanţilor la procesul penal, conţinutul actelor procesuale şi procedurale. Această caracteristică este reglementată expres şi în art. 2 Codul de procedură penală, care prevede că procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penal cât şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. „ Procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. Actele necesare desfăşurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel.”

- constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni.

Scopul imediat al unui proces penal este constatarea infracţiunilor şi justa pedepsire a infractorilor. Norma procesual penală prevede că, procesul penal urmează să se desfăşoare la timp, prefigurându-se astfel operativitatea ca unul din principiile fundamentale ale activităţii judiciare şi în mod complet, respectiv în aşa fel încât faptele să fie cunoscute sub toate aspectele care interesează şi se impun în vederea justei soluţionări a cauzei.

- are ca finalitate pedepsirea unei persoane potrivit vinovăţiei sale, precum şi ca nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Pe lângă scopul constatării la timp şi în mod complet a infracţiunilor, procesul penal are ce finalitate numai pedepsirea acelor persoane faţă de care există probe că au comis infracţiuni.

Secţiunea 3

Principiile fundamentale ale procesului penal

Principiile fundamentale ale procesului penal sunt regulile cu caracter general în temeiul cărora este reglementată întreaga desfăşurarea a procesului penal şi sunt prevăzute expres în Codul de procedură penală în Constituţia României şi în Legea de organizare judecătorească nr. 92/1992.

Aceste principii fundamentale sunt necesare pentru aplicarea corectă a normelor juridice şi în conformitate cu scopul procesului penal. Pot fi considerate principii fundamentale doar acele reguli care stau la baza întregii activităţi procesuale, şi nu acelea care reglementează doar o fază a procesului penal.

Astfel, publicitatea şedinţei de judecată nu poate fi considerat un principiu fundamental deoarece este aplicabil doar în faza judecăţii, nu şi în faza de urmărire penală ori de punere în executare a unor hotărâri judecătoreşti, spre deosebire de principiul legalităţii care se regăseşte în toate fazele procesului penal.

Fisiere in arhiva (3):

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc