Proceduri de Transparență Decizională

INTRODUCERE

Lucrarea de făţă îşi propune să abordeze aspecte referitoare la transparenţa decizională reglementată în legislaţia prezentă atât în Uniunea Europeană cât şi în România. De asemenea vrem să evidenţiem importanţa aplicării acesteia în procesele de guvernare ale admnistraţiei publice. Motivul pentru care am ales acesta temă este relevat de faptul că transparenţă derivă din drepturile fundamentale asigurate cetăţenilor prin Constiţutie, iar în zilele noastre se vorbeşte din ce în ce mai mult despre metodele de asigurare a clarităţîi şi legalităţîi deciziilor luate de către funcţionarii publici în interesul cetăţenilor sau pentru satisfacerea nevoilor acestora.

Obiectivele principale ale lucrării sunt identificarea legislaţiei în materia transparenţei decizionale, identificarea procedurilor esenţiale utilizate de administraţia publică românească în procesul decizional, analizarea modului de implementare a legilor tranparentei de către instituţiile şi autorităţile comunităţilor locale, precum si constatarea modalităţilor de sporire a transparenţei decizionale reprezintă de asemenea obiective ale proiectului.

Transparenţa este o condiţie a democraţiei, întrucât influenţează hotărâtor participarea grupurilor sociale la guvernare. Legtimitandu-se pe art. 2 din Constituţie, ea corespunde şi într-un anumit sens, este consecinţa unora din drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi anume: dreptul la infomatie, definit de art. 31 alin. 1 din Constituţia României, ca fiind accesul neîngrădit al persoanei la orice informaţie de interes public; libertatea de exprimare, prevăzută de art. 30 din Constituţie şi îndeosebi, libertatea presei; obligaţia de informare în masă, prevăzută de art. 31 alin. 2 şi 4 din Constituţie.

Având în vedere faptul că puterea legislativă şi cea executivă iau zilnic decizii care influenţează populaţia, această are nevoie de o garanţie a hotărârilor luate. Lipsa transparenţei decizionale, alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societăţii în forţă şi importanţa actelor normative. Aplicarea reală a principiului transparenţei ar duce la o mai mare încredere în legi şi reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesaţi.

Lucrarea este structurată în 5 capitole astfel: Capitolul întâi este rezervat definirii noţiunii de transparentă decizională şi a conceptelor utilizate.

Al doilea capitol tratează conceptul de transparentă decizională şi reglementările care stau la baza acesteia pentru o mai bună funcţionare a guvernării atât în Uniunea Europeană cât şi în România.

Al treilea capitol îşi concentrează atenţia asupra procedurilor de transparentă decizională. Aici sunt prezentate condiţiile şi paşii care trebuiesc urmaţi privind participarea la procesul de elaborare a actelor normative şi la procesul de luare a deciziilor. De asemenea acest capitol conţine şi consideraţii generale cu privire la participarea cetăţenească

Al patrulea capitol analizează succint legislaţia naţională în vigoare prin care este reglementată transparentă decizională în administraţia publică privind liberul acces la informaţiile de interes public, unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei precum şi protecţia informaţiilor clasificate.

Ultima parte a lucrării este rezervată unei analize comparative cu anii precedenţi a rapoartelor anuale ale administraţiei publice centrale şi locale privind implementarea legilor 52/2003 şi 544/2001 realizată de Agenţia de Strategii Guvernamentale. În urma acestei analize vom putea cunoaşte care este stadiul la care se află administraţia publică centrală şi locală privind procesul de transparență decizională.

Metoda de cercetare utilizată pentru întocmirea acestei teze are drept temei o analiză de bibliografie, care cuprinde atât acte normative administrative, cât şi lucrări de specialitate în care este tratat subiectul privind procedurile de transparentă decizională.

Sursele de documentare care au stat la baza cercetării noastre s-a fundamentat pe literatura de specialitate, studiile legate de transparentă decizională, legislaţia naţională, documente internaţionale şi informaţii oficiale postate pe site-urile autorităţilor şi instituţiilor publice.

Literatura de specialitate ne-a fost de ajutor cu o serie de consideraţii şi teorii ale autorilor şi specialiştilor în domeniu, astfel încât le-am putut analiza şi compară, în vederea formulării unor opinii personale sau extragerea unor concluzii legate de transparentă decizională. Studiile, rapoartele, analizele comparative, cercetările legate de implementarea transparenţei în deciziile administraţiei publice îşi arată contribuţia pe parcursul ultimului capitol. Informaţiile postate în format electronic pe adresee web ale autorităţilor şi instituţiilor publice ori ale organizaţiilor favorizează accesul uşor la documentaţia oficială.

Legislaţia naţională serveşte tezei noastre pentru o definire mai clară a termenilor şi a ideilor expuse, prin legi în domeniul transparenţei, dar şi prin documente conexe ori prin legea fundamentală a României.

Rezultatul scontat este reprezentat de o definire clară a termenilor cu care vom lucra pe parcursul tezei, şi bineînţeles de identificare şi analizare a procedurilor propriu-zise de transparentă decizională.

CAPITOLUL 1.

1.2. Definirea termenilor

Abordarea definirii procedurilor de transparenţei decizională se va face în continuare din prisma tezelor de specialitate, a actelor normative administrative (legi, hotărâri, ordonanţe, dispoziţii, ordine) emise de autorităţi sau instituţii însărcinate cu precizarea acestor prevederi (Ministerul Public, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, primarii, consilii) sau a organismelor interesate de această problemă (Transparency Internaţional România, Institutul Roman de Training).