Proiect de Specialitate la Un Notariat

CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea Notariatelor Publice

I.1. Istoric

Instituţia, în forma ei actuală, datează din 17 noiembrie 1995, dată la care fostele Notariate de Stat şi-au încheiat activitatea, luând fiinţă instituţia notarului public, aşa cum este cunoscută astăzi publicului larg.

Putem amintim că primele forme de organizare notarială au apărut pe teritoriul românesc în plin Ev Mediu, atestarile documentare cu privire la acestea plasându-se undeva între secolul XIII si secolul XIV. Atât cancelaria princiară şi cea domnească, cât şi "locurile de adeverire" constituie, în timp, un ansamblu de practici privind redactarea, autentificarea, păstrarea şi copierea actelor ce-şi trag originea din sistemul de funcţionare al cancelariei papale şi, mai departe în timp, din cel roman.

Timp de mai bine de câteva secole, au existat în paralel compartimentele notariale de pe lânga judecatoriile ce funcţionau în Principatele Române, precum şi notarii publici care îşi desfăşurau activitatea în Transilvania şi Bucovina de Nord. Aceste două sisteme paralele vor dispărea o dată cu apariţia noii legislaţii notariale, care a instituit notariatul de stat.

Astfel că, în conformitate cu Decretul nr. 79/31.03.1950, ia fiinţa Notariatul de Stat, ulterior restructurat în temeiul Decretului nr.377/1960, ca organ administrativ cu atribuţii specific procedurii necontencioase.

Prin apariţia Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995, sunt abrogate textele de lege, menţionate mai sus, stabilindu-se bazele moderne pentru desfăşurarea activităţii notariale. În România, noul sistem de organizare, potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995 a însemnat trecerea la sistemul liberal, configurat în special de statutul autonom al funcţiei de notar public.

Notarul este un liber profesionist ce îndeplineşte acte de autoritate publică, fapt ce conferă o nouă dimensiune acestei profesii.

Relaţiile dintre notarul public şi cetăţeni trebuie să se bazeze pe încredere reciprocă, care s epoate câştiga de către notarul public dacă devine un sfătuitor convingător având capacitatea de a prezenta în mod explicit reglementările legale.

Caracterul necontencios al activităţii notariale separă în mod vizibil activitatea desfăşurată de către notarul public de activitatea pe care o desfăşoară organele de justiţie.

Activitatea necontencioasă desfăşurată de notarul public nu se va transforma în contencios dacă acesta îşi exercită profesia în mod liber, cu toată competenţa şi imparţialitatea, cunoscând acele valori a căror încălcare declanşează litigiul şi urmărind armonizarea intereselor părţilor.

I.2.Consideraţii generale cu privire la activitatea notarilor publice

Potrivit Legii nr. 36/1995, activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea.

Astfel, activitatea notarială este realizată de către notarii publici prin realizarea de consultaţii juridice notariale şi întocmirea de acte notariale, care pentru a avea forţă probantă trebuie să fie semnate şi să poarte sigiliul acestuia.

Pentru o mai buna desfăşurare biroul de notar public va avea arhivă şi registratură proprie, iar notarul public este obligat să ţină o evidenţă finaciar-contabilă. Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, înregistrarea şi îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar

• Notarul Public Adi-Claudiu Cheptăne trebuie să indeplinească anumite obligaţii, şi anume:

- să verifice ca actele pe care le gestionează să nu cuprindă clauze contrare legii şi bunelor moravuri;

- să refuse întocmirea actelor care sunt contrare legii şi bunelor moravuri;

- dacă actul are un conţinut îndoielnic, iar notarul public nu poate refuza întocmirea lui, va atrage atenţia parţilor asupra consecinţelor juridice la care se expun şi va menţiona expres acest lucru în act;

- să ceară şi să dea lămuriri parţilor asupra conţinutului actelor spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele;

- să desluşească raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care vor să-l încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea ;

- obligaţia cu privire la păstrarea secretului profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, chiar şi după încetarea funcţiei;

- notarul nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutive, fără a asigura funcţionalitatea biroului sau, în condiţiile legii, etc.

În cursul desfăşurării activităţii sale, Notarului Public Adi-Claudiu Cheptăne îi este interzis să refuze întocmirea unor acte, consultaţii juridice pe motiv de naţionalitate, rasă, origine etnica, limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

Pe lângă obligaţii Notarul Public Adi-Claudiu Cheptăne are şi drepturi. Aceste drepturi se referă la faptul că îşi exercită personal profesiunea şi se bucură de stabilitate în funcţie, neputând fi mutat în altă localitate fără a-şi da acordul. Pentru munca prestată acesta are dreptul la plata unor onorarii, totodată având dreptul la concedii de odihnă, dreptul la asigurări sociale pe baza contributiei la sistemul asigurarilor sociale de stat, în condiţiile legii.