Protectia Juridica a Ariilor Protejate si a Monumentelor Naturii

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Protectia Juridica a Ariilor Protejate si a Monumentelor Naturii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 6 fisiere doc de 86 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Burzo Mihaela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CAPITOLUL I: Consideraţii introductive
Secţiunea 1:Consideraţii privind starea şi necesitatea de protecţie a mediului 7
Secţiunea a 2-a : Noţiuni. Concepte. Principii 9
1.Definirea noţiunii de „mediu înconjurător” 9
2.Definirea dreptului mediului. Obiectul şi domeniul dreptului mediului 11
3.Principiile dreptului mediului 13
CAPITOLUL II: Reglementări internaţionale privind protecţia mediului
Secţiunea 1: Prezentare evolutivă a instrumentelor internaţionale, referitoare la protecţia mediului 20
Secţiunea a 2-a : Convenţii mondiale şi regionale ce vizează protecţia mediului 22
1.Convenţii mondiale, în materie 22
2.Convenţii regionale 24
Secţiunea a 3-a : Politica comunitară în domeniul mediului 25
1.Programele de acţiune în domeniul protecţiei mediului 25
2.Principiile promovate în politicile comunitare de mediu 27
3.Dreptul la un mediu sănătos, în textele legislative comunitare 28
CAPITOLUL III: Protecţia şi conservarea ariilor protejate şi a
monumentelor naturii
Secţiunea 1: Preocupări privind conservarea biodiversităţii 29
1.Protecţia diversităţii biologice şi conservarea naturii 29
2.Sărăcirea biodiversităţii 30
Secţiunea a 2-a: Definirea noţiunilor de „arie protejată”, „rezervaţie”, „monument al naturii”` 32
1.Noţiunea de „arie protejată” 32
2.Noţiunea de „rezervaţie” 35
3.Definirea noţiunii de „monument al naturii” 36
Secţiunea a 3-a: Constituirea şi protejarea rezervaţiilor şi monumentelor naturii 37
1.Noţiuni introductive 37
2.Conservarea habitatelor şi a speciilor 39
Secţiunea a 4-a: Evoluţia regimului ariilor protejate şi al monumentelor naturii 41
1.Consideraţii generale 41
2.Categorii de arii protejate în dreptul comparat 42
Secţiunea a 5-a: Viziunea Consiliului Europei cu privire la zonele protejate. Reglementări internaţionale în domeniu 46
1.Categorii de arii protejate 46
2.Propunerile Comisiei Uniunii Europene în domeniu 47
Secţiunea a 6-a: Reglementări interne cu privire la conservarea şi ocrotirea zonelor protejate 49
1.Evoluţia reglementărilor juridice în materie 49
2.Declararea, ca atare, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii 51
3.Ocrotirea şi conservarea monumentelor naturii şi a celorlalte bunuri cu
valoare de patrimoniu natural 53
4.Autorităţi şi instituţii responsabile 55
CAPITOLUL IV: Răspunderea juridică în materie. Sancţiuni aplicabile
Secţiunea 1: Formele răspunderii pentru nerespectarea reglementărilor referitoare la zonele protejate şi monumentele naturii 60
1.Atribuţii şi responsabilităţi ale persoanelor fizice şi juridice 60
2.Răspunderea contravenţională în domeniul protecţiei monumentelor naturii 61
3.Răspunderea civilă 63
4.Antrenarea răspunderii penale 64
Secţiunea a 2-a: Răspunderea internaţională pentru daunele aduse mediului 64
CAPITOLUL V: Monumente şi rezervaţii ale naturii pe teritoriul
României 67
CAPITOLUL VI: Consideraţii finale 74
Conclusions 79
Bibliografia 82

Extras din document

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Secţiunea I

Consideraţii privind starea şi necesitatea de protecţie a mediului

În ultimele două secole, în dorinţa şi nevoia de a adapta natura propriilor sale necesităţi, omul a încercat prin diferite mijloace, să domine, să utilizeze în interes propriu resursele naturale care astfel, au fost din ce în ce mai solicitate. S-a ajuns în acest fel la aşa-numita „criză ecologică”, care s-a datorat în primul rând dezvoltării civilizaţiei industriale de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Mult timp nu s-a pus problema de a proceda raţional, în condiţii normale de echilibru şi dezvoltare a vieţii. În aceste condiţii exploatarea iraţională a resurselor regenerabile, în primul rând (păduri, floră, faună etc.) şi a celor neregenerabile (bogăţiile minerale ale subsolului) a accentuat efectul nociv al acţiunilor omului asupra naturii.

Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană ce se desfăşoară într-un ritm tot mai accelerat, a adus în atenţia omenirii unele probleme determinate de situaţiile previzibile ale sfârşitului de secol XX şi începutul secolului XXI. Dintre acestea poate cea mai evidentă este aceea că, oamenii, dorind în permanenţă să atingă un nivel de viaţă cât mai ridicat, au determinat, prin intermediul tehnologiilor industriale unele modificări ecologice fără precedent.

Din ce în ce mai des se remarcă preocuparea pentru protecţia mediului înconjurător. Poluarea îndelungată a determinat acumularea unor probleme ecologice contemporane exprimate printr-un dezechilibru şi o lipsă de armonie între mediul creat de om şi cel natural. Tocmai din acest motiv se impune luarea de măsuri în vederea restabilirii armoniei în cadrul mediului. Totuşi trebuie luată în considerare şi ideea că nu orice modificare a mediului înconjurător presupune în mod automat deteriorarea acestuia.

Deteriorarea apare în momentul în care există o neconcordanţă între condiţiile de mediu şi cerinţele obiective ale omului(biologice, economice, sociale etc.), fiind provocată nu de modificarea mediului ca atare, ci de apariţia unor dezechilibre în cadrul relaţiilor dintre om şi natură.

Deteriorarea mediului de către om are ca efect nu doar distrugerea echilibrului ecologic, ci şi apariţia unei reacţii inverse din partea acestui mediu modificat, astfel încât noile condiţii de mediu sunt mai puţin favorabile pentru viaţa omului şi pentru desfăşurarea activităţilor sale.

Există de asemenea o legătură foarte strânsă între problemele de mediu şi cele privind războiul şi pacea. Războiul nuclear, chimic sau biologic constituie o mare ameninţare asupra supravieţuirii ecologice. Sarcina cea mai importantă a omenirii ar trebui să fie în prezent, dezarmarea, pentru că alături de alţi factori, războiul şi cursa înarmărilor constituie, prin ele însele o sursă de deteriorare serioasă pentru mediul înconjurător.

În condiţiile dezvoltării civilizaţiei, având în vedere toate avantajele şi dezavantajele sale, protecţia mediului a devenit o preocupare primordială, dar în acelaşi timp, o sarcină dificilă, a cărei realizare presupune nu doar eforturi material-financiare şi organizaţii naţionale şi internaţionale, dar şi formarea şi dezvoltarea unei conştiinţe ecologice.

Scopul principal al protecţiei mediului este ocrotirea vieţii omului, deşi acest scop are un caracter indirect. Însă o dată cu fenomenul exploziei demografice acesta este din ce în ce mai greu de atins.

Sarcina protejării mediului aparţine întregii societăţi, tocmai pentru că se realizează în interesul tuturor oamenilor. Nu este corect a lăsa această problemă exclusiv în sarcina autorităţilor publice ale statului, persoanele fizice şi juridice fiind şi ele obligate să intervină în activităţile de ocrotire a mediului înconjurător. Aceste activităţi sunt coordonate de organele centrale şi locale abilitate, dar se cere implicarea tuturor organismelor, chiar şi a celor nestatale şi a particularilor.

Fisiere in arhiva (6):

  • Protectia Juridica a Ariilor Protejate si a Monumentelor Naturii
    • Bibliografie.doc
    • Capitolul 1 si 2.doc
    • Capitolul 3 si 4.doc
    • Capitolul 5 si 6.doc
    • Cuprins.doc
    • PRIMA PAGINA.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” TÂRGU MUREŞ