Proxenetismul

I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE

In literatura juridica de specialitate este unanim admisa ideea ca dreptul penal este format din doua parti si anume : drept penal partea generala si drept penal partea speciala.

In vreme ce normele penale care alcatuiesc partea generala a dreptului penal fixeaza cadrul general al luptei impotriva infractionalitatii, normele penale ce alcatuiesc partea speciala a dreptului penal reprezinta mijloacele concrete prin care aceasta lupta se duce

Dreptul penal, ca ramura unitara a sistemului de drept roman este alcatuit din ansamblul normelor juridice penale, cuprinse in principal in codul penal, dar si in alte legi penale speciale sau in legi nepenale cu dispozitii penale Asadar, normele juridice penale sunt de doua feluri, generale si speciale, dupa continutul, structura si sfera lor de aplicare.

Daca normele penale sunt prevazute aproape in totalitate in Codul penal, normele penale speciale sunt prevazute atat in Codul penal cat si in alte legi speciale.Daca normele generale alcatuiesc partea generala, normele speciale compun ceea ce se numeste partea speciala.

In virtutea acestor considerente, partea speciala a dreptului penal ar putea fi definita ca fiind acea parte a dreptului penal care cuprinde ansamblul normelor penale care stabilesc faptele ce costituie infractiuni, precum si sanctiunilece se aplica celor ce le savarsesc

Infractiunea este fapta care prezinta pericol grav, comisa cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Dar faptele declarate de lege ca infractiuni, se manifesta in forme deosebit de variate. In aceasta diversitate a manifestarii lor, faptele prin care se aduce atingere valorii sociale fundamentalece rezonanta economica, politica, sociala sau morala, cuprind un continut specific, adica reprezinta anumite trasaturi definitorii, care le determina o fizionomie si o individualitate proprie

Tocmai de aceea, norma juridica speciala, cuprinde o dispozitie de incriminare, prin care se stabileste continutul specific al fiecarei infractiuni in parte si o dispozitie de sanctionare prin care se stabileste felul si limitele pedepsei in raport cu gradul de pericol soial abstract al faptei sanctionate.

In urma unei examinari sumare a normelor cuprinse in partea generala si a celor cuprinse in partea speciala a dreptului penal, se pot observa anumite elemente caracteristice ale partii speciale a dreptului penal.