Răspunderea Administrativă

RASPUNDEREA ADMINISTRATIVA

1. Consideratii generale

Relatiile interumane din societate, în conditiile existentei statului, sunt reglementate prin norme juridice care urmaresc desfasurarea acestora potrivit vointei celor aflati la conducerea statului, care pot reprezenta interesele fie ale unor grupuri restrânse, în conditiile statelor totalitare, fie ale întregii colectivitati, în conditiile statelor democratice .

În cazul încalcarii normelor juridice, fiind puse în pericol valorile sociale pe care acestea le apara, intervine o raspundere juridica, în sensul ca persoanele care se fac vinovate de savârsirea unor fapte ilicite trebuie sa suporte anumite consecinte juridice, adica sa fie pasibile de aplicarea unor sanctiuni juridice. Raspunderea juridica poate fi utilizata fie în acceptiunea de ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale ce se formeaza în cazul încalcarii normelor juridice, fie de situatie juridica în care se afla persoana care a încalcat nomele juridice .

Stabilirea unei anumite forme de raspundere juridica pentru savârsirea unor fapte antisociale depinde de vointa si interesele celor aflati la conducerea statului în acel moment, de importanta valorilor sociale ce trebuie ocrotite, potrivit evaluarii date de guvernanti, în scopul deplinei aparari a acestor valori .

Raspunderea juridica, în mod traditional, este analizata ca o institutie fundamentala a dreptului, institutie care tinde sa ocupe centrul dreptului în totalitatea sa, reflectând stadiul de evolutie a întregii societati, nivelul constiintei si responsabilitatii sociale.

Putem defini raspunderea juridica drept acea forma a raspunderii sociale constând în complexul drepturilor si obligatiilor conexe care, potrivit legii, se nasc ca urmare a producerii unor fapte ilicite si care constituie cadrul în care se realizeaza sanctiunile juridice menite sa asigure restabilirea ordinii de drept.

În cadrul formelor raspunderii juridice, un loc important îl ocupa raspunderea administrativa, deoarece printre cele mai frecvente fapte antisociale se numara abaterea administrativa .

Raspunderea juridica administrativa este explicata de catre unii teoreticieni ai dreptului public pornind de la conceptul de constrângere.

Prof. A. Iorgovan defineste constrângerea administrativa ca fiind “ansamblul masurilor (acte juridice, operatiuni administrative, fapte materiale) luate de autoritatile administratiei publice, în baza legii, cu folosirea puterii de stat si, daca este cazul, împotriva vointei unor subiecte de drept, pentru a sanctiona încalcarea normelor de drept administrativ, a preveni savârsirea unor fapte antisociale si a apara drepturile cetatenilor sau, dupa caz, pentru a asigura executarea actelor autoritatilor judecatoresti, respectiv ale Avocatului Poporului, Curtii Constitutionale si Curtii de Conturi” .

Daca prin constrângerea administrativa se urmareste autoreglarea sistemului social, raspunderea urmareste restabilirea ordinei normative încalcate, precum si condamnarea faptei negative si a autorului acesteia.

Prof. A. Iorgovan precizeaza ca putem vorbi despre trei categorii mari de ilicit administrativ: ilicit administrativ propriu-zis, ilicit contraventional si ilicit cauzator de prejudicii materiale si morale. Ca atare, pe planul abaterii si raspunderii administrative vom avea:

a) abaterea si raspunderea administrativa propriu-zisa (disciplinara);

b) abaterea si raspunderea contraventionala;

c) abaterea si raspunderea administrativ-patrimoniala.