Răspunderea civilă delictuală pentru faptă proprie a persoanei juridice

Definitia persoanei juridice

Este acel subiect de drept creat in mod facultativ de catre una sau mai multe persoane in vederea satisfacerii unor interese juridice protejate si care are organizare proprie, un patrimoniu propriu si distinct si serveste realizarii unui scop licit si moral.

Elementele constitutive ale persoanei juridice :

a) Organizare proprie

Aceasta este, in esenta, determinarea unei structuri care sa permita participarea la viata sociala a persoanei juridice respective.

b) Patrimoniul

Un ansamblu de drepturi si obligatii care permite unei persoane sa participe la viata sociala. Faptul ca patrimoniul este propriu inseamna ca titularul drepturilor si respectiv cea obligata la indeplinirea obligatiilor este persoana juridica.

Faptul ca patrimoniul este distinct inseamna ca nu pot fi obligate cu patrimoniul persoanele care au infiintat o persoana juridica pentru datoriile contractate de catre aceasta si, de asemenea, si faptul ca nici persoana juridica nu poate fi obligata pentru datoriile persoanei contractate de catre cei care au infiintat-o.

c) Existenta unui scop licit si moral

Acesta trebuie sa existe la orice persoana juridica supusa verificarii institutiilor autorizate ale statului si care determina ca regula intinderea capacitatii de folosinta.

Caracterele juridice a) Generalitatea

Aceste elemente constitutive se regasesc la oricare tip de persoane juridice. b) Legalitatea

Inseamna ca aceste elemente constitutive sunt cerute in mod imperativ de lege.

c) Caracterul cumulativ

In mod obligatoriu trebuiesc intrunite toate acele elemente necesare pentru a exista o persoana juridica. d) Caracterul exclusiv

Ele ar fi suficiente pentru a determina existenta unei persoane juridice.

Clasificarea persoanei juridice

1. Dupa tipul de personalitate juridica a) Persoana juridica de drept public

Ex: Guvernul, institutiile statului, organele administratiei centrale sau locale, regiile autonome. b) Persoana juridica de drept privat

Ex: Societatiile comerciale, cooperativele, societatiile agricole.

2. Dupa scopul urmarit de persoana respectiva a) Persoana juridica cu scop patrimonial

Ex: Societatile comerciale, societatile agricole, cooperatiile. b) Persoana juridica cu scop nepatrimonial

Ex: Asociatiile, fundatiile, institutiile politice.

3. Dupa modul de constituire a) Constituite prin acte de dispozitie

Ex: Persoanele de drept public b) Constituite prin act de asociere

Ex: Persoanele juridice de drept privat

I.Raspunderea persoanei juridice pentru fapta proprie. Conditii.

Raspunderea delictuala pentru fapta proprie a persoanei juridice aduce in prim –plan organele persoanei juridice ca parti intrinseci ale acesteia. Nu exista, asadar , doua entitati juridice de sine statatoare – persoana juridica si organele acesteia, ci o singura entitate- persoana juridica- ce se exprima prin organele sale.

Articolul 35 din Decretul 31/1954 reprezinta fundamentul acestei idei pentru ca “actele juridice facute de organele persoanei juridice, in limitele puterilor care le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice insasi”(alin.2),iar “faptele ilicite sau licite savarsite de organele sale obliga insasi persoana juridica,daca au fost indeplinite cu prilejul exercitarii functiei lor”(alin.3).

Reglementarile din Decretul 31/1954 trebuie corelate cu acele texte cu privire la activitatea regiilor autonome si a societatilor comerciale si anume Legea 15/1990 privind organizarea unitatilor economice de de stat ca regii autonome si societati comerciale (art.12-15),Legea 31/1990 privind societatile comerciale ,Legea 36/1991privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura(art.36-62) si Ordonanta 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii(20-22)

Pentru aceste persoane juridice specifice trebuie analizate actele de constituire pentru a se constata daca exista calitatea de organ al persoanei juridice” a celui care a savarsit fapta ilicita, pentru a putea fi atrasa raspunderea insasi a persoanei juridice.

Trebuie facute cateva precizari. Cea dintai ii priveste pe reprezentantii persoanei juridice care, daca savarsesc o fapta ilicita cu prilejul exercitarii atrbutiilor ce le-au fost incredintate , atrag raspunderea civila a persoanei juridice ca raspundere pentru fapta altuia si nu ca raspundere pentru fapta proprie ca in cazul in care organele persoanei juridice ar fi savarsit fapta ilicita.

Alta precizare se refera la conditia ca fapta ilicita sa fi fost savarsita de catre organele persoanei juridice cu prilejul exercitarii exercitarii functiei lor;fapta se va afla intr-o conexiune necesara cu functia respectiva, chiar daca limitele legale in care trebuia sa se incadreze functia au fost depasite. Totusi, subzista cerinta ca fapta ilicita,chiar abuziva, savarsita de organele persoanei juridice , trebuie sa fi fost indreptata spre realizarea unor scopuri ori interese proprii persoanei juridice.In cazul in care fapta a fost savarsita prin abuz de functie, urmarind scopuri personale ori ale altcuiva, va fi angajata exclusiv raspunderea persoanei fizice care a savarsit fapta, chiar daca acea persoana face parte din organele de conducere ale unei persoane juridice.