Răspunderea Juridică a Funcționarilor Europeni

Introducere

Formarea Uniunii Europene a determinat apariţia unui nou corp de funcţionari în peisajul european, al cărui statut juridic prezintă elemente specifice atât faţă de cel al funcţionarilor publici naţionali cât şi faţă de funcţionarii internaţionali. Încă din primul moment în care s-au pus bazele Uniunii Europene, a apărut necesitatea reglementării statutului juridic al funcţionarilor din cadrul instituţiilor acesteia. De-a lungul timpului, corpul funcţionarilor publici europeni a suferit mai multe modificări atât în ceea ce priveşte efectivul cât şi în ceea ce priveşte organizarea.

Dacă la început situaţia juridică a agenţilor din cadrul instituţiilor Comunităţilor Europene era determinată prin contract, în scurt timp, s-a adoptat un regim statutar.

Putem afirma că funcţia publică europeană reprezintă o construcţie juridică menită să răspundă necesităţilor de personal ale unei administraţii europene. O adevărată administraţie europeană nu putea fi clădită şi să reziste fără să aibă la bază un corp de funcţionari pe care să se sprijine activitatea instituţiilor europene.

În prezent, statutul juridic al funcţionarilor Uniunii Europene este reglementat prin Regulamentul (CE, EURATOM) nr.723/2004 adoptat la data de 22 martie 2004.

Azi se utilizarea termenul de „funcţionar public european” în locul celui de „funcţionar public comunitar” datorită intrării în vigoare, la data de 1 decembrie 2009, a Tratatului de Reformă de la Lisabona. Prin Tratatul de la Lisabona se înlocuieşte noţiunea de „Comunităţi Europene” cu cea de Uniune Europeană, motiv pentru care considerăm că, în contextul actual, termenul de „funcţionar public european” este cel corect pentru desemnarea oficialilor încadraţi în instituţiile europene.

Funcționarul public numit într-o funcție permanentă în cadrul instituților europene, fără a-și pierde cetățenia statului mebru din care provine, se supune normelor care guvernează regimul funcției europene.

I. Considerații generale

I.1. Funcția publică și funcționarul public

Există două categorii de funcţii publice în ţările Uniunii Europene:

• mai întâi, sunt funcţionarii care lucrează la nivelul instituţiilor comunitare şi care pot fi desemnaţi cu titulatura de funcţionari europeni,

• iar mai apoi există corpul de funcţionari care lucrează în administraţia proprie a fiecărui stat.

De remarcat că şi în acest domeniu se verifică principiul general al subsidiarităţii legislaţiei comunitare. Fiecare stat membru reglementează regimul corpului de funcţionari proprii în acord cu exigenţele sistemului legislativ autohton. Cu privire la funcţionarii europeni, reglementarea statutului acestora revine instituţiilor comunitare.

Noţiunea de funcţie publică europeană a intrat în limbajul fiecăruia dintre noi, fiind utilizată în două sensuri, diferite funcţie de contextul concret.

Mai întâi, în sensul cel mai larg al termenului, funcţia europeană desemnează atât persoanele investite cu autoritate publică care lucrează pentru o instituţie sau un organism european dar şi funcţionarii care desfăşoară activitate în structurile administraţiei publice pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene.

La rândul lor, persoanele care lucrează pentru instituţii şi organisme comunitare sunt fie funcţionari europeni (în sensul restrâns al noţiunii) fie agenţi contractuali, adică persoane care desfăşoară activitate în baza unui contract de muncă şi nu sunt investite cu autoritate publică.

Art. 24 din Tratatul de fuziune a executivelor comunitare (1967) a impus stabilirea unui regulament unic şi comun pentru personalul instituţiilor comunitare.

Unificarea s-a realizat prin Regulamentul C.E.E., C.E.C.A. şi C.E.E.A. nr. 259 din 29 februarie 1968, modificat de mai multe ori. Cea mai recentă şi mai importantă modificare s-a realizat prin Regulamentul CE şi EURATOM nr. 723 din 22 martie 2004. Acest regulament, modificat şi reunit cu alte texte interne ale instituţiilor europene este cunoscut sub denumirea de STATUT, cu subtitlul “Regulamente şi reglementări aplicabile funcţionarilor şi altor agenţi ai Comunitătilor Europene.”