Raspunderea Juridica a Functionarului Public

Imagine preview
(4/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Raspunderea Juridica a Functionarului Public.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ana-Maria Bercu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Regimul juridic 3
Funcţia publică 4
Funcţia publică 4
Clasificarea funcţiilor publice 4
Funcţionarul public 5
Funcţionarul public 5
Răspunderea juridică a funcţionarului public 6
Specificul răspunderii juridice a funcţionarilor publici 6
Răspunderea administrativ-disciplinară a funcţionarilor publici 7
Pricipiile fundamentale care guvernează regimul răspunderii disciplinare 7
Sancţiunile disciplinare 8
Individualizarea sancţiunii disciplinare 9
Aplicarea sancţiunilor 9
Cazierul administrativ 9
Reabilitarea 9
Răspunderea contravenţională 10
Răspunderea penală 10
Răspunderea civilă 11
Concluzii 12

Extras din document

Viaţa socială a pus dintotdeauna multiple probleme, îndeosebi de ordin administrativ. Nevoia a dus la apariţia funcţiei publice şi a funcţiilor care s-o îndeplinească. Comunitatea umană n-ar fi avut acces la progres dacă nu şi-ar fi creat un întreg organism social, căruia i-a dat viabilitate prin personalul învestit în diversitatea de funcţii statornicite de-a lungul timpului.

Regimul juridic

Cunoaşterea şi aprofundarea regulilor juridice care guvernează mijloacele umane ale administraţiei publice nu se pot realiza în bune condiţii dacă nu stabilim mai intâi natura juridică a funcţiei publice şi statutul funcţionarului public pe de o parte, precum şi relaţionarea acestora pe de altă parte.

Administraţia publică presupune acţiunea neîntreruptă care are drept scop asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea ritmică a vieţii statului. Administraţia publică constituind un proces continuu, este supusă regulilor actualizării funcţiilor ca o garanţie a adaptării sale la condiţiile permanent dinamice oferite de mediul social. De aceea administraţia publică nu trebuie să constituie un scop în sine, ea trebuie să servească realităţile sociale în dinamica lor.

În statul de drept administraţia poate determina crearea unor condiţii favorabile de gestionare a tuturor colectivităţilor locale, a serviciilor social-culturale şi economice, potrivit intereselor şi nevoilor celor administraţi.

Principiile fundamentale ce stau la baza statului de drept presupun un anume cadru normativ, prin care se realizează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice şi prin care se stabileşte în primul rând sistemul principal juridic ce guvernează întreaga administraţie publică.

Acţionând în vederea realizării funcţiilor sale, administraţia publică trebuie să prevadă şi să programeze, să organizeze procesul de execuţie, să decidă, dar să şi pregătească varianate de decizii pentru decindentul politic, să coordoneze procesele de execuţie, şi, în sfârşit, să controleze întreaga activitate de punere în execuţie şi realizare a valorilor politice.

Rezultă astfel că în întreaga sa activitate, administraţia publică se subordonează normelor juridice, însăşi raţiunea existenţei sale fiind organizarea executării şi asigurării înfatuirii acestora.

Aflându-se într-o situaţie legală, funcţionarului public îi sunt stabilite coordonatele funcţiei sale prin lege, iar atribuţiile ce îi sunt încredinţate sunt de ordin general, prevăzute de lege, nu în interesul său, ci în interesul serviciului public. Altfel spus, situaţia juridică a funcţionarilor publici trebuie socotită ca o situaţie juridică obiectivă, ca urmare, raportul dintre funcţionar şi funcţia publică este un raport juridic obiectiv. Funcţionarul care îndeplineşte atribuţiile ce-i sunt stabilite, exercită o putere legală şi nu un drept subiectiv.

Funcţia publică

Funcţiile publice, aşa cum se precizează în reglementările legale actuale, se stabilesc pentru fiecare autoritate şi instituţie publică, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a Consiliului Judeţean, după caz, a Consiliului Local.

Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale, învestirea în funcţie facându-se în urma câştigării concursului sau promovării examenului organizat pentru ocuparea funcţiei publice.

Legea nr. 188/1999, republicată 2007 privind Statutul funcţionarilor publici prevede în art.3 principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice:

a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;

b) transparenţă;

c) eficienţă şi eficacitate;

d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e) orientare către cetăţean;

f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;

g) subordonare ierarhică.

Clasificarea funcţiilor publice

În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 188/1999, funcăiile publice se clasifică după cum urmează:

a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;

b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii publice din clasa a III-a;

c) funcţii publice de stat, funcţii publice teritoriale si funcţii publice locale.

Funcţiile publice se împart în 3 clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcţiei publice, după cum urmează:

a) clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;

b) clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;

c) clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Raspunderea Juridica a Functionarului Public.doc