Recursul - Cale Ordinară de Atac

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 97 în total
Cuvinte : 34823
Mărime: 393.66KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector.Univ.Dr.: Gliga Constantin Ioan
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA : DREPT

Cuprins

CAPITOLUL I: Consideraţii introductive privind căile de atac în general 8

1.1) Aprecieri privind căile de atac 8

1.1.1) Noţiunea şi funcţionarea căilor de atac 8

1.1.2) Condiţiile de folosire a căilor de atac 10

1.1.3) Clasificare 10

1.2) Gradele de jurisdicţie în procesul penal şi unele consideraţii privind organizarea judecătorească 12

CAPITOLUL II: Recursul penal-consideraţii cu caracter introductiv 15

2.1) Consideraţii generale privind recursul penal 15

2.1.1) Noţiune.Sediul materiei 15

2.1.2) Trăsăturile caracteristice ale recursului penal 17

2.2) Recursul ca şi grad normal de jurisdicţie 18

2.2.1) Natura juridică a recursului 18

2.3) Paralelă între căile ordinare şi cele extraordinare de atac în procesul penal 20

2.3.1) Căile extraordinare de atac - noţiune şi

sediul materiei 20

2.3.2) Comparaţie între căile de atac ordinare şi

extraordinare 21

CAPITOLUL III: Titularii recursului si hotărarile penale supuse recursului 23

Secţiunea I : Titularii recursului 23

3.1) Consideraţii generale 23

3.2) Titularii recursului-generalităţi 24

3.2.1) Procurorul ca titular al recursului 25

3.2.2) Inculpatul ca titular al recursului 27

3.2.3) Partea vătămată ca titular al recursului 29

3.2.4) Partea civilă ca titular al recursului 31

3.2.5) Partea responsabilă civilmente ca titular al

Recursului 32

3.2.6) Martorul,expertul,interpretul şi apărătorul ca titular al recursului 34

3.2.7) Orice persoană interesată ca titular al recursului 35

Secţiunea II : Hotărârile penale care pot fi atacate cu recurs 36

3.3) Consideraţii generale 36.

3.4) Atacarea cu recurs a sentinţelor 37

3.4.1) Noţiune. Sediul materiei 37

3.5) Atacarea cu recurs a deciziilor 39

3.5.1) Noţiune. Sediul materiei 39

3.6) Atacarea cu recurs a încheierilor 40

3.6.1) Noţiune. Sediul materiei 40

3.6.1.1) Regula şi excepţiile de la regulă 40

3.6.2) Aspecte speciale privind atacarea unei hotărâri

cu recurs 42

CAPITOLUL IV: Termenele de recurs şi declararea

recursului 44

Secţiunea I: Termenul de recurs 44

4.1) Durata termenului de recurs 44

4.2) Calcularea termenului de recurs în funcţie de titularii acestuia 45

4.3) Repunerea în termenul de recurs 45

4.4) Recursul peste termen 47

Secţiunea II:Declararea recursului 48

4.5) Manifestarea de voinţă privind declararea recursului 48

4.6) Instanţa la care se depune recursul 49

4.7) Obligaţiile titularilor privind declararea recursului 50

4.8) Forma recursului 50

CAPITOLUL V: Motivele de recurs 52

5.1) Consideraţii generale 52

5.1.1) Consideraţii preliminare şi sediul materiei 52

5.1.2) Enunţarea motivelor de recurs 52

5.1.2.1) Noţiune 52

5.1.3) Evoluţia actualei reglementări privind motivele de recurs 53

5.1.4) Categoriile motivelor de recurs 54

5.2) Analiza motivelor de recurs 55

5.2.1) Motivele formale de recurs 55

5.2.1.1) Enunţare 55

5.2.2) Motivele substanţiale de recurs 56

5.2.2.1) Enunţare 56

5.3) Motivarea recursului 57

5.3.1) Consideraţii preliminare 57

5.3.2) Depunerea motivelor de recurs 57

5.3.2.1) Depunerea motivelor de recurs până la judecată 57

5.3.2.2) Depunerea motivelor de recurs in ziua judecării recursului 58

CAPITOLUL VI: Efectele recursului 60

6.1) Noţiuni preliminare 60

6.2) Efectul devolutiv al recursului 60

6.2.1) Consideraţii preliminare 60

6.2.2) Devoluţiunea integrală 61

6.2.3) Devoluţiunea parţială 62

6.2.4) Limitele devoluţiunii 63

6.3) Efectul suspensiv al recursului 64

6.3.1) Consideraţii preliminare 64

6.3.2) Efectul suspensiv ope legis 64

6.3.3) Efectul suspensiv facultativ 65

6.4) Efectul neagravării situaţiei în propriul recurs 66

6.4.1) Consideraţii preliminare 66

6.4.2) Modul de propagare al acestui efect 66

6.5) Efectul extensiv al recursului 68

6.5.1) Consideraţii preliminare 68

6.5.2) Manifestarea efectului extensiv 68

6.6) Renunţarea la recurs 69

6.7) Retragerea recursului 70

CAPITOLUL VII: Judecarea recursului 72

7.1) Şedinţa de judecată în recurs 72

7.1.1) Obiectul judecăţii în recurs 72

7.1.2) Procedura de judecată 72

Extras din document

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND

CĂILE DE ATAC ÎN GENERAL

1.1) Aprecieri privind căile de atac

1.1.1) Noţiunea şi funcţionarea căilor de atac

Judecata, cea mai importantă activitate procesuală1 ,alaturi de urmărirea penală, trebuie să se desfăşoare în condiţii care să asigure temeinicia şi legalitatea soluţiei, adică conform cu realitatea faptelor şi cu prevederile legii.2

În timpul judecării cauzelor penale în prima instanţă există posibilitatea de a se greşi în aplicarea justiţiei penale, putându-se comite erori în corecta stabilire a faptelor şi consecventa aplicare a dispoziţiilor legale.3 În justiţia represivă, perfecţiunea este un ideal greu, dacă nu chiar imposibil de atins. Nu toate hotărârile judecătoreşti se sprijină pe adevărul real, după cum nu toate au la bază o corectă interpretare şi aplicare a legii.4

În administrarea justiţiei, ca şi în orice alt domeniu de activitate umană, oricând se pot săvârşi erori generatoare de nedreptate, cu toate măsurile impuse de lege pentru a se asigura subiecţilor procesuali maximum de garanţii în desfăşurarea procesului penal, dar dacă este cu totul de inteles ca erorile nu vor

fi intotdeauna evitate, ar fi absolut de neiertat ca acestea, odată comise, să se permantentizeze, chiar atunci când este posibil să se descopere existenţa lor.5 Această permanentizare a erorii judiciare comise cu prilejul judecăţii in primă instanţă ar contraveni chiar necesităţii scopului procesului penal, care este definit ca "activitatea

reglementată de lege, desfăşurată de organele competente, cu participarea parţilor şi a altor persoane, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală"6 .

Căile de atac sunt remedii procedurale7 în contra greşelilor ce, eventual, s-ar putea ivi datorită parţilor sau judecătorilor în împarţirea dreptăţii, fiind indispensabile pentru garantarea drepturilor individuale împotriva hotărârilor judecătoreşti greşite şi, deci, periculoase atât pentru cetăţeni, cât şi pentru autoritatea justiţiei.8 Acestea determină trecerea procesului penal prin două sau mai multe grade de jurisdicţie pentru stabilirea adevărului şi o corectă aplicare a legii penale9.

Spre deosebire de judecata în primă instantă judecata în căile de atac reprezintă o posibilitate10, în sensul că nu este obligatorie recurgerea la exercitarea acestora, astfel că soluţia dată de instanta de prim grad jirisdicţional rămâne definitivă.11

Căile de atac sunt mijloace legale prin care se provoacă amplificarea procesului penal pentru efectuarea controlului judecătoresc asupra hotărârilor. În vederea preîntâmpinării greşelilor care se pot comite sau înlăturării celor existente, în activitatea jurisdicţională precedentă.12

Judecata în căile de atac este, întotdeauna, o activitate de control judecătoresc care are menirea de a preîntâmpina greşelile ce se pot comite într-o activitate jurisdicţională şi de a le repara pe cele comise cu ocazia judecăţilor precedente.14 De aceea, ea se realizează de regulă, de instanţe superioare celor care au dat hotărârile atacate, deoarece, de principiu, însăsi ideea de control exclude posibilitatea verificării activităţii de către acelaşi organ care a efectuat-o.

Folosirea căilor de atac face ca desfăşurarea activităţii procesuale să-şi reia cursul care se integrează în cadrul aceluiaşi unic proces penal13.

1.1.2) Condiţiile de folosire a căilor de atac

Pentru ca o cale de atac să poată fi admisă şi exercitată trebuie să îndeplinească cumulativ anumite condiţii ce rezultă din reglementările procesuale penale în acest sens.

Exerciţiul oricărei căi de atac este condiţionat de îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) să existe o hotărâre judecătorească (act jurisdicţional) pentru ca în caz contrar, lipseşte însuşi obiectul căii de atac. Hotărârea judecătorească este un act care emană de la un organ cu atribuţii jurisdicţionale, adică numai de la instanţele judecătoreşti. Hotărârea judecătorească poate fi o încheiere de şedintă, o şedintă dată de instanta în prim grad sau o decizie, dată de o instantă de control judiciar14.

b) calea de atac să fie prevazută de lege. Nu poate fi exercitată o cale de atac decât dacă este expres prevazută posibilitatea folosirii ei15.

c) persoana care are dreptul de a ataca hotărârea să aibă interesul direct. Pentru a putea ataca hotărarea este necesar ca persoana căreia legea îi recunoaşte în mod abstract acest drept să aibă interesul direct de a se folosi de calea de atac16.

d) calea de atac să fie exercitată în termen legal. Termenul de exercitare este, de regulă, peremptoriu (fix), depăşirea acestuia conducând la decăderea din exerciţiul dreptului de a folosi respectiva cale de atac. Există, însă, şi căi de atac ( de regulă, cele extraordinare ) care nu sunt supuse vreunui termen, putând fi exercitate oricând.17

Preview document

Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 1
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 2
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 3
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 4
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 5
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 6
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 7
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 8
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 9
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 10
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 11
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 12
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 13
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 14
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 15
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 16
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 17
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 18
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 19
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 20
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 21
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 22
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 23
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 24
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 25
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 26
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 27
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 28
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 29
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 30
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 31
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 32
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 33
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 34
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 35
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 36
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 37
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 38
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 39
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 40
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 41
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 42
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 43
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 44
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 45
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 46
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 47
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 48
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 49
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 50
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 51
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 52
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 53
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 54
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 55
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 56
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 57
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 58
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 59
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 60
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 61
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 62
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 63
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 64
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 65
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 66
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 67
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 68
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 69
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 70
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 71
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 72
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 73
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 74
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 75
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 76
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 77
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 78
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 79
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 80
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 81
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 82
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 83
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 84
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 85
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 86
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 87
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 88
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 89
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 90
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 91
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 92
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 93
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 94
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 95
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 96
Recursul - Cale Ordinară de Atac - Pagina 97

Conținut arhivă zip

  • Recursul - Cale Ordinara de Atac.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu Comparativ Privind Caile de Atac Ordinare in Procesul Penal - Apelul si Recursul

CUVÂNT ÎNAINTE Statul de drept presupune asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către autorităţile publice, fără...

Partajarea Bunurilor Comune

LISTA DE ABREVIERI alin. - alineat art.  articolul Cap. - Capitol C. civ.  Codul civil C.D.  Culegere de decizii C. fam.  Codul familiei...

Reglementarea Juridică a Apelului în Dreptul Procesual

CAPITOLUL I. INSTITUŢIA APELULUI ÎN DREPTUL PROCESUAL ROMÂN I.1. NOŢIUNEA DE CALE DE ATAC ŞI NOŢIUNEA DE APEL Căile de atac sunt mijloace...

Executarea Silita - Aspecte Comune

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EXECUTAREA SILITÃ 1.1 Scurt istoric al executãrii silite Executarea silitã, dupã cum s-a stabilit în...

Executarea Silită Imobiliară

Capitolul 1 Notiuni generale despre executerea silita 1.1Conceptul de executare silită Executarea silită au urmarirea silita este procedura prin...

Recursul în Interesul Legii

INTRODUCERE Aşadar cum arată chiar denumirea acestuia şi astfel cum rezultă şi din dispoziţiile legale în materie (art. 329 C. pr. civ.), recursul...

Căile de Atac

Introducere Diferite forme arhaice de îndreptare a greşelilor de judecată au existat din cele mai vechi timpuri începând cu dreptul roman,apoi cel...

Kant - Filosofia Dreptului

Immanuel KANT Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a apărut ca răspuns la întrebări: ce este existenţa; care...

Te-ar putea interesa și

Studiu Comparativ Privind Caile de Atac Ordinare in Procesul Penal - Apelul si Recursul

CUVÂNT ÎNAINTE Statul de drept presupune asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către autorităţile publice, fără...

Recursul în Procesul Civil

1. Evolutia si involutia recursului în procesul civil Recursul este calea de atac prin intermediul careia partile sau Ministerul Public solicita...

Apelul Penal - Particularitatile si Efectele Acestuia

INTRODUCERE. Orice persoană căreia i s-a lezat un drept oarecare poate pretinde repararea acestuia prin adresarea în instanţa de judecată, ce este...

Apelul

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE ASUPRA CAILOR LEGALE DE ATAC 1. CONTROLUL JUDICIAR SI CONTRLUL JUDECATORESC In dreptul modern instantele sunt...

Caile de Atac in Procesul Civil

I. CAILE DE ATAC IN POCESUL CIVIL 1.1. Scurt istoric a) Codul de procedură civilă din 1865 şi legea de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie au...

Căile de Atac

Introducere Diferite forme arhaice de îndreptare a greşelilor de judecată au existat din cele mai vechi timpuri începând cu dreptul roman,apoi cel...

Solutionarea Recursului

Realizarea scopului procesului penal implica, indiferent de numarul gradelor de jurisdictie parcurse, pronuntarea unei hotarari judecatoresti care...

Ai nevoie de altceva?