Regimul Juridic al Stării de Război

INTRODUCERE

La începutul mileniului III lumea se afla în schimbare. Sfârsitul bipolaritatii a condus la noi redesenari ale frontierelor, la noi reconfigurari ale ordinii mondiale. În plin proces al globalizarii natiunile îsi definesc ca si scopuri supreme obtinerea si prezervarea securitatii, concomitent cu pastrarea identitatii si suveranitatii. Confruntarile clasice, de proportiile celor doua conflagratii mondiale sunt de domeniul trecutului, astazi fiind aproape imposibil sa se mai ajunga la astfel de conflicte. Totusi dezvoltarea si progresul aduc inevitabil o serie de amenintari si vulnerabilitati la adresa mediului international de securitate: terorismul global, crima organizata, imigratia ilegala, extremismul etnic si religios etc. Toate acestea se constituie ca surse pentru conflictele actuale si viitoare.

Ca fenomen social, razboiul are un impact deosebit asupra ordinii juridice care guverneaza relatiile între state si , în egala masura, asupra aceleia interne. Acesta este si motivul pentru care suntem preocupati de a analiza razboiul din perspectiva juridica, premisa esentiala în evidentierea unor criterii de clasificare a conflictelor armate în functie de consecintele ce le produc în mediul international si cel intern.

Demersul nostru stiintific este axat pe patru directii de cercetare: “Originea si tipologia razboiului.Clarificari conceptuale”, „Etape prealabile starii de razboi”, “Regimul juridic al starii de razboi în dreptul public” si “Reglementarea starii de razboi în dreptul comparat”.

Capitolul 1 pune în discutie razboiul ca fenomen social deosebit de complex, care angajeaza în mare masura toti factorii vietii sociale obligându-ne, astfel, sa-i studiem originea, esenta, caracterul si tipologia.Am surprins spectrul conflictelor armate moderne care, pe fundalul transformarilor fundamentale determinate de tot mai noile tehnologii, îsi schimba fizionomia, conceptia, tipologia si particularitatile. Desfasurarea conflictelor militare va fi în întregime rasturnata. Prin îmbinarea actiunilor agresive militare cu cele economice, culturale, psihologice, religioase, informatice, electronice, simbolice si imagologice se urmareste stapânirea si cucerirea mintii pentru a se impune un comportament dorit de catre un agresor adversarului sau.

În capitolul 2 vom puncta etapele intermediare ce apar la trecerea de la starea de pace la cea de razboi, deoarece exista chiar grade variabile de pace si razboi, separate prin situatii care pot fi considerate ca nefiind nici una nici alta. De aceea exista o tipologie a conflictului cu “pacea” si “razboiul” la extremitati si cu ceea ce poate fi numit “conflict altul decât razboiul”, în spatiul dintre aceste doua extreme.În functie de tipul de conflict declansat se creeaza stari diferentiate de pericol: stare exceptionala, stare de criza, stare de alerta, stare de urgenta, stare de asediu, lege martiala, stare de razboi.

Reglementarea starii de razboi o vom analiza în cadrul dreptului public în capitolului 3 intitulat „Regimul juridic al starii de razboi în dreptul public” si în cadrul dreptului comparat în capitolul 4.

În cadrul juridic al dreptului public, apararea nationala ocupa un loc primordial.Ca urmare vom încerca sa delimitam în continuare, pe baza legislatiei specifice, atributiile autoritatilor publice civile în domeniul apararii nationale, apoi locul si rolul armatei, militarilor si autoritatilor militare în cadrul sistemului social global si masurile întreprinse de acestia pe durata desfasurarii starii de razboi, de la declarare pâna la încetarea ostilitatilor.

Dreptul public intern al fiecarui stat contine cadrul juridic al apararii creat pe baza principiilor si normelor dreptului international dar si a specificului fiecarei societati nationale.Acest aspect îl voi urmari în capitolul final, unde vom prezenta reglementarea starii de razboi în câteva state euroatlantice, avînd în vedere elementele comune si unele constante care sa permita aplicarea criteriilor de drept comparat.

În drept, starea de razboi reprezinta un regim juridic de exceptie, care se aplica pe întregul teritoriu al unui stat în caz de agresiune armata împotriva statului respectiv, dar actualmente, având în vedere calitatea de membru al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si al Uniunii Europene, în caz de agresiune si asupra teritoriului altor state membre aliantelor si coalitiilor din care România face parte.

Preocupându-ne de caracteristicile regimului juridic al starii de razboi: restrângerea exercitiului unor drepturi si libertati, transferul unor atributii de la autoritatile civile la cele militare, largirea competentei tribunalelor militare si dispunerea unor masuri, le vom analiza în cele ce urmeaza evidentiind caracterul derogatoriu al starii de razboi de la regimul juridic obisnuit.

Având în vedere aspectele prezentate, în demersul nostru stiintific vom încerca sa demonstram, din punct de vedere al dreptului administrativ importanta si relevanta regimului juridic al starii de razboi la începutul mileniului al III-lea.Avem ca premise: existenta în cadrul fenomenului militar a unei importante laturi juridice si administrative, apararea nationala- unul din serviciile publice ale administratiei de stat, armata – ca fiind una din institutiile administratiei publice statale, regimul juridic al actelor autoritatilor militare este unul de drept administrativ, pentru ca activitatea militara reprezinta o forma a activitatii executive a statului.Este cunoscut faptul ca desfasurarea unui razboi necesita întrebuintarea resurselor materiale si umane, iar reglementarile existente în cadrul juridic al apararii national instituie obligativitatea coordonarii si administrarii eficiente a acestor resurse atât pe timp de pace, cât mai ales, pe timp de razboi.