Reglementări comunitare privind conflictele de legi în materia obligațiilor extracontractuale - Roma II

I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGULAMENTUL(CE) NR. 864/2007 – ROMA II

În scopul de a unifica normele statelor membre care reglementează conflictul de legi, în sensul de a desemna aceeaşi lege naţională, Parlamentul European şi Consiliul UE au adoptat la Bruxelles, la data de 11 iulie 2007, Regulamentul (CE) nr. 864/2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor extra-contractuale („Roma II”), care a intrat în vigoare pe 11 iulie 2008 .

Textul constituie cea de-a doua piesă importantă în cadrul sistemului de drept internaţional privat al conflictelor de legi în Europa, după Convenţia de la Roma din 1980, aceasta nefiind un instrument comunitar propriu-zis, dar comunitarizarea ei este la un pas de a fi definitivată.

Regulamentul Roma II implementează un regim uniform de reguli comune în domeniul responsabilităţii civile delictuale, al cvasi-contractelor, al culpei in contrahendo, răspunzând pe de o parte necesităţilor de a avea un set unic de reguli de conflict privind o anumită categorie de raporturi juridice, cu avantajele sale referitoare la uniformitatea elementelor folosite şi obiectivele care trebuie realizate prin regulile de conflict şi de evitarea fenomenului de „forum shopping”. Pe de altă parte vine în completarea unui „gol” (a unei lacune) în cadrul acestui sistem în ipostaza în care până la momentul respectiv existau reguli de competenţă jurisdicţională uniforme pentru tot ceea ce priveşte litigiile referitoare la obligaţiile contractuale/necontractuale-în materie civilă şi contractuală, iar reguli de conflict uniforme privitoare doar la materia obligaţiilor contractuale.

Regulamentul Roma II asigură respectarea diversităţii legislaţiilor materiale ale statelor membre în domeniu (fiecare stat membru beneficiind de posibilitatea reglementării în continuare a sistemului său de răspundere civilă extra-contractuală în modul în care va dori, sub rezerva armonizării care a fost sau va fi realizată prin unele directive/regulamente sectoriale).

Regulamentul nr. 864/2007 are un caracter general, este obligatoriu în toate elementele sale şi direct aplicabil în Statele membre, cu excepţia Danemarcei fără a fi nevoie de transpunere în legislaţiile naţionale.

Curtea Europeană de Justiţie este competentă pentru interpretarea prezentului regulament, în condiţiile stabilite de art. 68 din Tratatul CE, iar un recurs preliminar nu va putea fi formulat decât de un tribunal dintr-un stat membru ale cărui hotărâri nu mai pot face obiectul unei căi de atac.

Regulamentul Roma II se aplică obligaţiilor necontractuale în materie civilă si comercială, atunci când există un conflict de legi. Prin conflict de legi se înţelege situaţia în care un raport juridic cu element de extraneitate litigios este susceptibil de a fi soluţionat prin aplicarea a două sau mai multe legi, aparţinând unor sisteme de drept diferite, cu care raportul juridic are legătură prin elementul de extraneitate . Aceste legi sunt în conflict. Pentru a soluţiona conflictul, judecătorul are nevoie de o normă juridică, numită conflictuală. Norma conflictuală îi va indica legea aplicabilă, dintre cele două sau mai multe, care se află în conflict. Dacă litigiul intră în domeniul de aplicare a unui regulament european, judecătorul caută norma conflictuală corespunzătoare, care îi va indica legea aplicabilă. Dacă obiectul litigiului nu este reglementat de un regulament european, judecătorul va aplica normele conflictuale din dreptul român, ce îi vor arăta legea aplicabilă.

Conceptul de obligaţie necontractuală diferă de la un stat membru la altul. În consecinţă, în sensul Regulamentului, obligaţia necontractuală trebuie înţeleasă ca un concept autonom. Pentru buna funcţionare a pieţei interne este necesar ca normele statelor membre, care reglementează conflictul de legi, să desemneze aceeasi lege naţională, indiferent de ţara căreia îi aparţine instanţei în faţa căreia a fost depusă acţiunea, în scopul îmbunătăţirii previzibilităţii rezultatului litigiilor, a certitudinii privind dreptul aplicabil si a liberei circulaţii a hotărârilor .