Reglementări internaționale privind drepturile femeii

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 29041
Mărime: 121.76KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

SCURT ISTORIC 1

SECŢIUNEA I. PE PLAN INTERN 1

SECŢIUNEA II. PE PLAN INTERNAŢIONAL 6

REGLEMENTĂRI INTERNE 9

SECŢIUNEA I. LEGEA PRIVIND EGALITATEA DE ŞANSE ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAŢI DIN 8 MAI 2002 9

SECŢIUNEA II. CODUL MUNCII 14

SECŢIUNEA III. CODUL FAMILIEI 16

SECŢIUNEA IV. ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE 16

SECŢIUNEA V. CONVENŢII LA CARE A ADERAT ROMÂNIA 18

REGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE LA O.N.U. 20

SECŢIUNEA I. COMISIA PENTRU CONDIŢIA FEMEII 20

SECŢIUNEA II. DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI. (D.U.D.O.) 21

SECŢIUNEA III. CONVENŢIA PENTRU REPRIMAREA TRAFICULUI CU FIINŢE UMANE ŞI A EXPLOATĂRII PROSTITUŢIEI SEMENILOR 21

SECŢIUNEA IV. CONVENŢIA ASUPRA DREPTURILOR POLITICE ALE FEMEII 21

SECŢIUNEA V. CONVENŢIA ASUPRA CETĂŢENIEI FEMEII CĂSĂTORITE 22

SECŢIUNEA VI. CONVENŢIA PRIVIND LUPTA ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII ÎN DOMENIUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 23

SECŢIUNEA VII. CONVENŢIA PRIVIND CONSIMŢĂMÂNTUL LA CĂSĂTORIE, VÂRSTA MINIMĂ PENTRU CĂSĂTORIE ŞI ÎNREGISTRAREA EI 24

SECŢIUNEA VIII. PACTUL CU PRIVIRE LA DREPTURILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE (1966). PACTUL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE ŞI POLITICE (1966) 26

SECŢIUNEA IX. DECLARAŢIA PRIVIND ELIMINAREA DISCRIMINĂRII FAŢĂ DE FEMEI 26

SECŢIUNEA X. DECLARAŢIA ASUPRA PROTECŢIEI FEMEII ŞI COPIILOR ÎN PERIOADE EXCEPŢIONALE ŞI DE CONFLICT ARMAT 29

SECŢIUNEA XI. 1975 – AN INTERNAŢIONAL AL FEMEII 29

SECŢIUNEA XII. DECENIUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU FEMEI: EGALITATE, DEZVOLTARE ŞI PACE - 1976 -1985 33

SECŢIUNEA XIII. CONVENŢIA ASUPRA ELIMINĂRII TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE FAŢĂ DE FEMEI – CEDAW 34

SECŢIUNEA XIV. DECLARAŢIA ASUPRA PARTICIPĂRII FEMEII LA PROMOVAREA PACII ŞI COOPERĂRII INTERNAŢIONALE 40

SECŢIUNEA XV. DECLARAŢIA ASUPRA ELIMINĂRII VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR 40

SECŢIUNEA XVI. DOCUMENTUL FINAL AL CONFERINŢEI MONDIALE ASUPRA DREPTURILOR OMULUI DIN IUNIE 1993 41

SECŢIUNEA XVII. CONFERINŢA MONDIALĂ A FEMEILOR – BEIJING 4-15 SEPTEMBRIE 1995 41

REGLEMENTĂRI REGIONALE EUROPENE 43

SECŢIUNEA I. ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ A MUNCII 43

SECŢIUNEA II. UNIUNEA EUROPEANĂ 48

SECŢIUNEA III. ORGANIZAŢIA PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE ÎN EUROPA 55

JURISPRUDENŢĂ 58

CONCLUZII 63

BIBLIOGRAFIE 64

Extras din document

Capitolul I

Scurt istoric

Femeilor, care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia Terrei, li s-a rezervat dintotdeauna, şi în anumite zone mai continuă să li se rezerve, un rol minor, periferic, deseori fiind supuse unui tratament discriminatoriu sau umilitor. Femeia a fost supusă la un regim de sclavie şi vândută ca o marfă, a fost, şi din păcate mai este supusă la prostituţie sau expusă în publicaţii obscene şi este ţinută într-o situaţie de inegalitate faţă de bărbat. Fiind victima vulnerabilă în conflictele armate, în numeroase zone ale globului ea este lipsită de elementare drepturi politice.

Secţiunea I. Pe plan intern

Prima etapă în procesul de emancipare a femeii are loc odată cu mişcarea paşoptistă, când Nicolae Bălcescu îşi exprimă speranţa că emanciparea femeii va deschide calea unei civilizaţii noi, iar C.A. Rosetti condamnă pe cei care ocupându-se de politică, nu zic nici un cuvânt pentru cealaltă jumătate a omenirii, pentru femei, pentru revoluţia familiei . Ion Ghica, Gheorghe Bariţiu, I. N. Rădulescu şi multe alte personalităţi cereau prin presă, discursuri şi broşuri, învaţământ egal pentru fii şi ficele ţării.

Principiul egalităţii a fost înscris în programele revoluţiei române de la 1848, revoluţie apărată cu un curaj şi o energie exemplară de către Ana Ipătescu, sub forma învăţământului egal şi paralel pentru amândouă sexele.

Ministerul Instrucţiunii Publice din acel timp a iniţiat punerea în aplicare a acestor prevederi pragmatice, iar Locotenenţa Domnească a aprobat fondurile pentru înfiinţarea a 5 şcoli în Bucureşti şi 12 în judeţe.

Femeilor le erau inaccesibile cele mai multe profesii moderne. Dependenţa economică faţă de bărbat era agravată de inegalitatea civilă şi lipsa drepturilor politice. Acest statut de inferioritate al femeii greva şi viaţa de familie, unde voinţa soţului era lege.

Împotriva vechilor rânduieli şi mentalităţi adânc înrădăcinate se conturează în perioada paşoptistă şi se dezvoltă, cu precădere după Unirea Principatelor din 1859, mişcarea feministă.

Urmând calea deschisă încă din 1841 de Izabela Fasdro prin Asociaţia feminină cetăţenească (Arad), Maria Nicolau constituia la Braşov în 1950 “Reuniunea femeilor române”.

Pentru întâia dată în istoria României, problema introducerii dreptului de vot al femeii s-a pus odată cu alcătuirea primei Constituţii (1866) a statului Român modern, intemeiat prin unirea celor două Principate Române, în ianuarie 1859.

“Liga femeii române” a militat încă de la înfiinţarea sa, în 1866 pentru dobândirea drepturilor necesare femeii în viaţa economică şi politică a ţării. Au urmat o serie de petiţii şi memorii care au dus la depunerea din iniţiativă parlamentară a unui proiect de lege prin care să se acorde femeilor drepturi civile şi politice integrale.

Prin revista “Dreptul” din 1866 I. Grădişteanu cere prin articolul “Femeia dinaintea legii”, pe lângă drepturi civile egale cu ale bărbatului, exercitarea de profesiuni libere.

Prin codul civil adoptat în 1864, femeia dobândea dreptul de a se angaja într-o activitate şi de a dispune de salariul său, cu condiţia autorizaţiei maritale. Noul Cod de comerţ din 1887 recunoştea femeilor dreptul de a încheia acte de comerţ, chiar dacă soţii nu le-ar fi acordat autorizaţia impusă de Codul Civil.

Între 1880 şi 1884, 11 studente urmau cursurile Facultăţii de Medicină în Franţa. Între acestea era şi Maria Cuţarida care avea să devină prima femeie doctor din România. În 1890 şi 1896 Hermina Walch şi Eliza Botez obţineau primele doctoratul în medicină în ţară, iar până la sfârşitul secolului li se alăturau încă nouă femei .

Deşi Legea avocaţilor din 1864, modificată în 1884, nu conţinea nici o dispoziţie prin care să se facă distincţie între femei şi bărbaţi în privinţa exercitării profesiei de avocat, femeile, fiind lipsite de plenitudinea drepturilor civile, au fost admise în această profesie mult mai târziu. Astfel, în 1913 Ella Negruzzi obţinea titlul de avocat stagiar în Baroul din Iaşi, dreptul de exercitare efectivă a profesiei fiindu-i acordat după trecerea a şapte ani.

Prin Legea de organizare judecătorească din 25 iunie 1924 se dă dreptul ca pe lângă Tribunalele de minori să funcţioneze ca asesor câte o femeie, cu condiţia vârstei de cel puţin 30 de ani, a studiilor juridice sau a unei experienţe de minimum doi ani în societăţi de caritate.

În statutul societăţii “Emanciparea femeii” erau înscrise obiective ca: eliminarea din legislaţie a restricţiilor civile, măsuri pentru asigurarea indemnizaţiei economice, recunoaşterea principiului “la muncă egală cu bărbatul salariu egal”, egalitatea femeii cu bărbatul pe plan economic şi politic.

În 1912 Eugenia Reuss Ianculescu editează revista lunară “Drepturile femeii”, căreia i se adaugă, în curând, prin grija societăţii Unirea culturală a femeii române, “Revista noastră” şi “Unirea femeilor române” a asociaţiei educatoarelor (Unirea femeilor educatoare române).

Un moment important îl marchează constituirea în 1921 a “Consiliului Naţional al Femeilor Române” ca federaţie a tuturor uniunilor şi asociaţiilor de femei din ţară. La 5 aprilie 1921 s-a adoptat “Legea contractelor de munca” prin care femeilor li se recunoştea dreptul de a încheia contracte de muncă fără autorizaţie maritală.

Constituţia României din 1923 prevedea că “legi speciale, votate cu majoritatea de două treimi vor determina condiţiunile sub care femeile pot avea exerciţiul drepturilor politice, iar drepturile civile ale femeii se vor stabili pe baza deplinei egalităţi ale celor două sexe”.

Parlamentul României a dat o soluţie parţială acestei cerinţe. Legea din 13 iunie 1925 privind unificarea administrativă a permis cooptarea a două până la şapte femei în consiliile orăşeneşti, iar articolul 375 din Legea pentru organizarea administraţiei locale din 29 iunie 1929 acordă dreptul de sufragiu unor categorii de femei. Această dispoziţie a fost păstrată şi de Legea administrativă din 27 martie 1936. Regulamentul de aplicare a acestei legi din 18 februarie 1937 prevede printre altele că în consiliile judeţene membrii acestora pot fi aleşi fără deosebire de sex şi de vârstă.

Preview document

Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 1
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 2
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 3
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 4
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 5
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 6
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 7
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 8
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 9
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 10
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 11
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 12
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 13
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 14
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 15
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 16
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 17
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 18
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 19
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 20
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 21
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 22
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 23
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 24
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 25
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 26
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 27
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 28
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 29
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 30
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 31
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 32
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 33
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 34
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 35
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 36
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 37
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 38
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 39
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 40
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 41
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 42
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 43
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 44
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 45
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 46
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 47
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 48
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 49
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 50
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 51
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 52
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 53
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 54
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 55
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 56
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 57
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 58
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 59
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 60
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 61
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 62
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 63
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 64
Reglementări internaționale privind drepturile femeii - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Reglementari Internationale Prinvind Drepturile Femeii.doc

Alții au mai descărcat și

Apariția și Evoluția Drepturilor Omului

INTRODUCERE În privinţa drepturilor omului, garantarea exercitarea şi respectarea lor sunt strâns legate de organizarea vieţii politice şi de...

Adopția Națională și Internațională

Capitolul I Consideraţii generale privind instituţia adopţiei Secţiunea I Noţiunea adopţiei 1.1 Introducere Adopţia reprezintă neîndoielnic...

Teoria și Jurisprudența Europeană în Materia Egalității de Șanse și Tratament

1. Introducere Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte şi să analizeze legislaţia europeană în privinţa egalităţii de şanse şi tratament. Vom...

Adopția Națională și Internațională

ARGUMENT Prin lucrarea de faţă, am încercat cu destulă modestie să aduc în actualitate unele aspecte privind subiectul adopţiei care reprezintă...

Protecția Internațională a Drepturilor Omului

1. Introducere În cadrul drepturilor omului, noţiunea de demnitate este esenţială, deoarece apare ca “principiu matriceal” prin excelenţă, ce...

Procedura Adopției Internaționale

Capitolul I Consideratii Generale Privind Institutia Adoptiei Semnând Conventia Pentru Apararea Drepturilor Omului si A Libertatilor Fundamentale...

Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați

În Carta de fundamentare a ONU (articolul 55) se menţionează că oamenii au drepturi şi libertăţi egale indiferent de apartenenţa rasială, sexuală,...

Drepturile Femeii

Prevederile internaţionale cu privire la drepturile omului vizează astăzi cu siguranţă şi persoanele de sex feminin. Principiul conform căruia nici...

Te-ar putea interesa și

Condiții de Fond și de Formă pentru Încheierea Căsătoriei

I. NOŢIUNEA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CĂSĂTORIEI Într-o societate aflată în permanentă transformare, instituţia căsătoriei a dăinuit de-a lungul...

Analiza celor trei tipuri de regimuri matrimoniale prevăzute în noul cod civil

INTRODUCERE În conținutul acestei lucrări, intitulată “ Analiza celor trei tipuri de regimuri matrimoniale prevăzute în Noul Cod civil”, am ales...

Planificarea familială

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate Republica Moldova este o ţară cu o economie de piaţă în tranziţie, unde multe grupuri de cetăţeni se...

Aspecte Generale Privitoare la Infracțiunea de Viol

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA INFRACŢIUNEA DE VIOL 1.1. Apariţia şi evoluţia violenţei sexuale asupra femeii Încă din perioada...

Încheierea căsătoriei în legislația română

Introducere Codul civil în alin. (2) al art. 259 consacră faptul că „Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o...

Violenta Domestica asupra Femeii

Si-au unit destinele acum 33 de ani, intr-un sat din Moldova. Au venit in Valea Jiului, sotul s-a angajat, iar ea a crescut cinci copii ca niste...

Protecția specială a drepturilor femeii

Ca urmare a încălcărilor de orice natură ale drepturilor omului care s-au manifestat de-a lungul timpurilor, comunitatea internaţională a căutat să...

Imagine și Societate

Introducere Căsătoria este uniunea liber consim¬tă intre un bărbat şi o femeie, care se încheie potrivit dispozi¬ţiilor legale, cu scopul de a...

Ai nevoie de altceva?