Relatia dintre Stat si Drept

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 22311
Mărime: 74.36KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

CAP. I ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI ŞI STATULUI

1. ORIGINEA COMUNĂ

2. DREPTUL

- noţiune şi evoluţie

3. STATUL ELEMENTE DEFINITORII

- noţiunea de stat

- elementele statului

- exercitarea puterii de stat

- forma de stat

CAP.II INTERFERENŢA DREPTULUI CU INSTITUŢIILE PUBLICE ÎN ORGANIZAREA SOCIETĂŢII

1. SCOPURILE STATULUI

2. FUNCŢIA DE CONDUCERE ŞI

FUNCŢIA NORMATIVĂ A STATULUI

CAP.III REPERE MODERNE ALE STATULUI LEGITIM ÎNŢELES CA STAT DE DREPT

1. PLURALISMUL ŞI PARTIDELE POLITICE

2. STATUL DE DREPT CRITERII DE EXISTENŢĂ

Extras din document

CAPITOLUL I

ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI ŞI STATULUI

1. ORIGINEA COMUNĂ

2. DREPTUL

3. STATUL. ELEMENTE DEFINITORII

1. ORIGINEA COMUNĂ

“ Realitatea , desigur mai puternică şi mai interesantă în drept , cea mai pasionantă de studiat este statul “ MIRCEA DJUVARA.

Statul şi dreptul sunt strâns legate , se sprijină şi se condiţionează reciproc Au apărut deodată , din aceleaşi cauze şi pot fi explicate mult mai bine împreună

O societate umană poate să existe , să se dezvolte şi să se impună numai în structuri organizate , iar structura care s-a impus , a rezistat şi rezistă , fiind practic de neabandonat este statul

Cea dintâi formă de convieţuire , conform opiniei azi dominante este constituită de HOARDĂ , adică un grup de indivizi reuniţi fără nici o regula fixă , trăind într-un regim de promiscuitate În această fază , organizarea socială avea un caracter precar , instabil , viaţa hoardei este nomadă , lipsind locurile de fixare , stabilite , lipseşte agricultura , mijloacele de existenţă sunt vânătoarea şi pescuitul Încetul cu încetul acest regim se schimbă ieşind din promiscuitatea primitivă încep a se recunoaşte durabile legaturi de descendenţă Aceasta se întâmplă înainte de toate din latura maternă , căci legătura ce leagă pe cel născut de mama este mai strânsă şi mai uşor verificabilă decât paternitatea ; în condiţiile în care întoarcerea bărbaţilor din expediţiile de vânătoare era sub semnul întrebării şi raporturile sexuale erau libere. Se ajunge astfel după faza hoardei , la faza MATRIARHATULUI , în care femeia alcătuieşte nucleul vieţii sociale Trecerea într-o perioadă posterioară de la matriarhat la patriarhat unde tatăl devine centrul vieţii sociale , capul familiei , de la el calculându-se legăturile de rudenie , îşi are cauzele sale sociale şi economice , determinate de schimbările importante produse : dezvoltarea agriculturii , dezvoltarea păstoritului , a meşteşugurilor , a schimburilor , etc.

Probabil ca evoluţia s-a produs cu oarecare diversitate conform condiţiilor particulare ale diferitelor popoare , totuşi rămâne sigur că organizaţia juridică primitivă se întemeiază pe LEGĂTURA DE SÂNGE.

Grupul constituit în acest mod într-o legătură de sânge adevărată sau prezumată prin mijlocul adopţiunii ( care este un fenomen caracteristic în special grupurilor primitive care admit în sânul lor , prin ceremonii determinate indivizi străini considerându-i descendenţi din propriul lor neam ) se numeşte în limba latină GENS sau printr-un cuvânt scoţian clan Mai îl vom numi grup gentilic În el domină mai ales autoritatea obiceiului , fiecare individ se consideră obligat a urma exemplele strămoşilor săi Acest obicei are o autoritate tacită , dar foarte puternică , reprezentând un amestec de percepte juridice , morale şi religioase El se formează îndeosebi prin motivele psihologice ale obişnuinţei şi imitaţiei Credinţele religioase conlucrează la întărirea lui , oprind sau făcând dificilă orice înnoire prin teama de răzbunare sau pedepsire din partea străbunilor morţi

Obiceiul are ca efect fundamental formarea unei solidarităţi foarte puternice între părtaşii aceluiaşi grup aşa încât individul în sine nu are valoare , ci numai întrucât face parte dintr-un asemenea grup De aici , două consecinţe importante “ Prima consecinţa a solidarităţii unui grup este ASISTENŢA MUTUALĂ între asociaţi , în cazul în care unul dintre ei a fost ofensat de străini Atunci grupul întreg reacţionează şi nu numai împotriva ofensatorului , ci împotriva întregului grup căruia el , agresorul , îi aparţine Reacţiunea are întotdeauna un caracter colectiv “

“ În cazul în care ofensa este internă , adică se produce între indivizii aceluiaşi grup , se procedează la expulzarea ofensatorului Acesta fiind alungat din grup , este lipsit de orice drept , adică expus ofenselor tuturor. Relaţiile între grupurile gentilice care constituiau unităţi închise şi compacte , se manifestă chiar din timpurile primitive cu exactitate aproape matematică Răzbunarea ia forme bine determinate , potrivit unui concept de egalitate , prin care ea trebuie să fie calculată exact după măsura ofensei

Preview document

Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 1
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 2
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 3
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 4
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 5
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 6
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 7
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 8
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 9
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 10
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 11
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 12
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 13
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 14
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 15
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 16
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 17
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 18
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 19
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 20
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 21
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 22
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 23
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 24
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 25
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 26
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 27
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 28
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 29
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 30
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 31
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 32
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 33
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 34
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 35
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 36
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 37
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 38
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 39
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 40
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 41
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 42
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 43
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 44
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 45
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 46
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 47
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 48
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 49
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 50
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 51
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 52
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 53
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 54
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 55
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 56
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 57
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 58
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 59
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 60
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 61
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 62
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 63
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 64
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 65
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 66
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 67
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 68
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 69
Relatia dintre Stat si Drept - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Relatia dintre Stat si Drept.doc

Alții au mai descărcat și

Conceptul de Norma Juridica

INTRODUCERE Norma juridică şi „regula juridică” în doctrina juridică are acelaşi înţeles. Literatura franceză, fără să înlăture cuvîntul „normă”...

Istoria Dreptului Românesc

( analiză comparativă pe epoci ) Existenţa unui sistem de drept este condiţionată de cea a unui organism statal. Aşadar trecerea în revistă a...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Relatia Dintre Stat si Drept

Realitatea , desigur mai puternica si mai interesanta în drept , cea mai pasionanta de studiat este statul “ MIRCEA DJUVARA. Statul si dreptul...

Drepturile omului și mecanismele europene de protecție a drepturilor omului

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE SECTIUNEA 1.1. Definirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, evolutia si importanta acestora...

Aplicarea în Timp și Spațiu

1. Introducere privitoare la dreptul tratatelor Dreptul international reglementeaza în principal raporturile dintre statele suverane, egale în...

Institutiile Politice - Obiect de Studiu al Dreptului Constitutional

INSTUTIIILE POLITICE  OBIECT AL DREPTULUI CONSTITUTIONAL 1.Ce sunt institutiile politice? Institutiile sunt forme organizatorice create de...

Izvoarele Dreptului Internațional

Introducere Tema se referă la o serie de aspecte privind izvoarele dreptului internaţional Lucrarea a analizat atât noţiunea de izvoare ale...

Analiza Efectelor Principiului Protectiei Drepturilor Fundamentale ale Omului

1. Drepturile fundamentale ale omului în legislaţia europeană “Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral, Uniunea este întemeiată pe...

Practica BRD

1. Conceptul de integrare economicǎ Noţiunea de integrare provine din latinescul ”integro”, “integrare”, respectiv “integratio” care înseamnǎ a...

Drept canonic - relația dintre biserică și stat de-a lungul timpului

Raportul dintre politică şi religie a fost mult timp in centrul gândirii politice și incă mult timp va mai fi așa chiar dacă în prezent se spune că...

Ai nevoie de altceva?