Cuprins
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTELE ADMINISTRATIVE
1.1 Terminologie.
1.2 Definiţia actelor administrative
1.3 Trăsăturile actelor administrative
CAPITOLUL II
PRINCIPIUL REVOCABILITĂŢII ACTELOR ADMINISTRATIVE
2.1 Modalităţi de încetare a efectelor
2.2. Înţelesul revocării
2.3. Motivele revocării în doctrina de specialitate
2.4. Efectele revocării
2.5. Deosebirea între revocare şi alte modalităţi de încetare a efectelor juridice ale actelor administrative
2.6. Revocarea actelor administrative dolosive sau frauduloase şi a celor inexistente
CAPITOLUL III
EXCEPŢII DE LA PRINCIPIUL REVOCABILITĂŢII
ACTELOR ADMlNISTRATIVE
3.1. Consideraţii generale
3.2. Actele administrative jurisdicţionale
3.3. Actele administrative pe baza cărora au luat fiinţă raporturi juridice contractuale şi raporturi de dreptul muncii
3.4. Acte administrative care au dat naştere unui drept subiectiv garantat de lege prin stabilitate
3.5. Acte administrative care au fost realizate material
3.6. Actele administrative de sancţionare
3.7. Scurte concluzii
Extras din document
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND ACTELE ADMINISTRATIVE
1.1. Terminologie
În activitatea practică se folosesc diferiţi termeni pentru desemnarea acestui tip de acţiune juridică pe care îl denumim act administrativ.
Astfel, se foloseşte termenul de decizie, ordin, instrucţiune, hotărâre, regulament, dispoziţie, autorizaţie, permis, notă de relaţii şi alte asemenea termene.
În literatura juridică, pe lângă termenul de act administrativ, se foloseşte şi termenul de act de drept administrativ. Acest termen în mod judicios scoate în evidenţă caracteristica acestui tip de act juridic, regimul juridic care este aplicabil, regimul juridic administrativ. Într-adevăr, este un act juridic, căruia îi sunt aplicabile regulile dreptului administrativ.
Socotind însă că termenul de act administrativ este cel care trebuie folosit şi în sprijinul acestei afirmaţii vom enumera mai jos câteva argumente.
Legea 29 din 8 noiembrie 1990, lege care constituie actul normativ de bază în ceea ce priveşte regimul juridic aplicabil acestui tip de act juridic, foloseşte termenul de act administrativ. În al doilea rând, pe lângă aceste argumente, termenul de act administrativ este preferabil datorită folosirii îndelungate în literatura juridică şi în practica juridică.
1.2. Definiţia actelor administrative
În ceea ce priveşte actele administrative, există diferite definiţii date de autorii români.
Într-o primă definiţie, prin act administrativ înţelegem acea formă juridică principală a activităţii organelor administraţiei publice, care constă într-o manifestare unilaterală şi expresă de voinţă de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii, în realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti.
Dacă ar fi să dăm o definiţie "generală" în accepţiunea structural organizaţională, vom reţine că actul administrativ este acea formă juridică de realizare, ca activitate principală ori secundară, a faptului administrativ, de către organe de stat sau, în baza legii, de organe nestatale, ce concretizează manifestarea unilaterală de voinţă a acestora, într-un regim juridic administrativ, tipic sau atipic, după caz.
Din literatura juridică elaborată după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991, mai reţinem următoarele două definiţii:
„Actele administrative pot fi definite ca manifestări unilaterale şi expresii de voinţă ale autorităţilor administraţiei publice în scopul de a produce efecte juridice, în temeiul puterii publice „.
„Actul administrativ constituie o categorie de acte juridice emise, în principal, de autorităţile şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea in administraţia publică, precum şi în instituţiile publice şi regiile autonome, fiind o modalitate de lucru a acestora, prin care se asigură realizarea puterii executive în înfăptuirea sarcinilor care revin administraţiei publice. „
Ne raliem opiniei potrivit căreia actele administrative pot fi definite ca acte juridice unilaterale de putere publică, obligatorii şi executorii, prin care se organizează executarea sau se execută în concret legile şi celelalte şi celelalte acte ale organelor statului sau ale colectivităţilor locale.
1.3. Trăsăturile actului administrativ
Se impune de la început a sublinia că în literatura de specialitate nu există o unanimitate de opinii cu privire la numărul, denumirea şi conţinutul trăsăturilor actului administrativ. Am spune că aceasta reprezintă o consecinţă firească a varietăţii opiniilor exprimate cu privire la noţiunea de administraţie de stat ca activitate şi, respectiv, ca sistem de organe. Cu toate acestea, unele elemente comune, chiar dacă sunt formulate diferit, se regăsesc la toţi autorii de drept administrativ. Tocmai aceste elemente comune ce definesc aspectul de continuitate al doctrinei administrative româneşti, sunt esenţiale pentru delimitarea actului administrativ de celelalte acte juridice ale organelor administraţiei de stat, pe de o parte, de operaţiunile administrative, pe de altă parte.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bibliografie.doc
- Cuprins.doc
- Lucrare de diploma.doc