Riscul în Tranzacțiile Comerciale Internaționale

Dezvoltarea comerţului internaţional reprezintă un factor deosebit de important ce contribuie la buna funcţionare a economiei unei ţări, indiferent de nivelul de dezvoltare al acesteia. Cu toate acestea, dincolo de numeroasele avantaje pe care le prezintă tranzacţiile comerciale internaţionale, acestea implică şi anumite aspecte legate de risc.

În primul rând, participarea statelor la comerţul internaţional reprezintă o condiţie necesară însă nu şi suficientă pentru progresul economic al ţării respective. În acelaşi timp, această participare atrage cu sine o creştere însemnată a competitivităţii dintre ţări în ceea ce priveşte raportul calitate-preţ al mărfurilor, serviciilor prestate, modalităţile de plată existente, etc.

1.1 Definirea şi clasificarea riscurilor în tranzacţiile comerciale internaţionale

În ceea ce priveşte riscul, acesta desemnează o situaţie în care un anumit eveniment se poate produce cu o probabilitate anume, sau în care dimensiunile evenimentului au o anumită distribuţie de probabilitate . Riscul, considerat de către unii autori «o certitudine a incertitudinii«, exprimă impactul pe care îl are un eveniment (sau factor) din viitor asupra activităţilor economice actuale . Cu alte cuvinte, riscul, ca noţiune, este asociat cu posibilitatea şi probabilitatea unor variaţii ale rezultatelor faţă de valorile sau nivelurile estimate iniţial . Totuşi, trebuie evidenţiată distincţia dintre noţiunea de risc şi cea de incertitudine: în timp ce riscul este considerat a avea atribute cuantificabile astfel încât să fie calculată probabilitatea de a se produce, incertitudinea nu prezintă această caracteristică . În cazul calculării riscului, se dovedeşte a fi deosebit de util următorul model matematic simplificat:

R= p(i)* a(p/c), unde R reprezintă riscul cuantificat, p(i) este probabilitatea producerii fenomenului i, iar a(p/c) amplitudinea pierderii sau câştigului evenimentului i .

În clasificarea riscurilor ce pot îngreuna tranzacţiile comerciale internaţionale se pot folosi mai multe criterii. Astfel, în funcţie de factorul determinant, unul dintre cele mai importante criterii, acestea pot fi împărţite în:

a) Riscuri economice: valutare şi non-valutare

b) Riscuri administrative şi juridice (legislative)

c) Riscuri politice

d) Riscuri naturale

e) Riscuri legate de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale.

Din punct de vedere economic, riscurile depind de evoluţia generală a companiei, precum şi de calitatea bunurilor furnizate şi serviciilor prestate de aceasta. În această categorie sunt incluse riscurile valutare datorate fluctuaţiilor ratei de schimb sau parităţii oficiale a monedei de plată în comparaţie cu moneda de referinţă şi riscurile non-valutare .

Riscul cauzat de cursul de schimb valutar este întâlnit destul de des în cazul ţărilor ce trec printr-un proces de tranziţie. În aceste ţări, cursul de schimb înregistrează fluctuaţii zilnice, astfel încât în unele situaţii exportatorul se poate confrunta cu devalorizarea monedei de plată stabilite în contractul iniţial. Din cauza modificării cursului de schimb (depreciere sau reapreciere) se înregistrează pierderi importante în tranzacţiile comerciale internaţionale, acestea fiind suportate de către exportator sau importator.

Din punctul de vedere al exportatorului, riscul valutar se concretizează în momentul în care, la data încasării creanţei, valuta în care s-a efectuat tranzacţia are o putere de cumpărare mai mică decât cea din momentul încheierii contractului între cele două părţi. Pe de altă parte, efectele nefavorabile ale riscului valutar îl pot afecta în aceeaşi măsură pe importator în situaţia în care valuta are o putere de cumpărare mai mare decât cea din momentul încheierii contractului.

Între riscurile non-valutare putem enumera: riscul de preţ, riscuri financiare şi de investiţii, inflaţia, modificări în dobânzile, comisioanele şi primele de asigurare percepute de către instituţiile bancare. În această categorie o importanţă deosebită prezintă riscul de preţ, care se referă la schimbări neaşteptate privind preţul materiilor prime, al energiei, materialelor, echipamentelor utilizate, resurse umane, modalitatea de transport aleasă. În cazul exportatorului, riscul de preţ este reprezentat de o creştere neaşteptată a preţului produsului ce face obiectul contractului comercial internaţional, creştere ce apare între momentul încheierii contractului şi cel al încasării creanţei propriu-zise. În cazul importatorului, riscul de preţ se manifestă prin scăderea preţului ce poate avea loc între momentul încheierii contractului şi efectuarea plăţii mărfurilor importate. Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a tranzacţiilor comerciale internaţionale, toate aceste riscuri economice trebuie luate în considerare întrucât din cauza lor pot apărea costuri suplimentare ce influenţează profitabilitatea generală a deciziei de participare la comerţul internaţional.