Sesizarea organelor de urmărire penală

Declansarea activitatii organelor de urmarire penala este conditionata, in toate cazurile, de incunostiintarea acestora despre savarsirea unei infractiuni. Mijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre savarsirea unei infractiuni poarta denumirea de act de sesizare.

I.Modurile generale de sesizare:

Conform art.221 alin 1 din Codul de procedura penala, acestea sunt: plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu.

1. PLANGEREA

Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune (art.222 alin 1 C.pro.pen.).

Cand prin infractiune s-a produs o paguba uneia dintre unitatile la care se refera art. 159 din C. pen., unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire panala, sa prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, data cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila.

Persoanele cu functii de conducere sau cu atributii de control din unitatile la care se refera art. 159 din C.pen. care au luat la cunostinta sunt obligate sa sesizeze de indata organele de urmarire penala si sa ia masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice mijloace de proba. Aceste obligatii revin si fiecarei persoane angajate in munca, daca a luat la cunostinta despre savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile.

Pentru ca plangerea depusa de persoana vatamata sa fie considerata mijloc legal de sesizare, trebuie sa cuprinda:

• Numele si prenumele petitionarului;

• Calitatea si domiciliul acestuia;

• Descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii;

• Indicarea faptuitorului, daca este cunoscut;

• Indicarea mijloacelor de proba;

• Pretentiile persoanei vatamate (identificarea autorului cand nu sae cunoaste, tragerea acestuia la raspundere penala, despegubiri civile pentru pagubele provocate prin infractiune atunci cand exista).

Plangerea se poate face:

a) Personal – direct de catre cel care a fost vatamat prin infractiune;

b) Prin mandatari

Mandatarul este persoana anume imputernicita printr-un act numit procura, de cel care a suferit o vatamare prin infractiune, sa introduca plangerea in numele sau. Procura se va atasa la dosar.

c) De catre unul dintre soti pentru celalat sot. In aceasta situatie persoana vatamata poate declara ca nu-si insuseste plangerea;

d) De catre copilul major pentru parinti. In aceasta situatie persoana vatamata poate declara ca nu-si insuseste plangerea;

e) De reprezentantul legal (parintele, tutorele, curatorul) pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu;

f) De catre persoana cu capacitate de exercitiu restransa – cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila (parinte, tutore, curator);

Incuviintarea se materializeaza intr-o declaratia scrisa.

Plangerea se poate concretiza :

- in forma scrisa – caz in care trebuie semnata de cel care o face;

- in forma orala – in acest caz plangerea se consemneaza de catre organul de urmarire penala care o primeste intr-un proces verbal semnat de cel care a facut plangerea si de organul care a primit-o.

Activitatile care se desfasoara de catre organul de cercetare al politiei judiciare la primirea unei plangeri scrise prazentate personal:

a) Stabileste identitatea persoanei care s-a prezentat;

b) Verifica daca aceasta re calitatea ceruta de lege pentru a introduce plangerea;

c) Studiaza plangerea pentru a constata daca fapta sesizata este sau nu infractiune;

d) Efectuiaza incadrarea juridica a faptei sesizate;

e) Isi verifica competenta potrivit art.210 alin.1 din C.pro.pen.;

f) Daca constata ca nu este competent de a efectua cercetarea indruma persoana la organul competent;

g) Informeaza victimile infractiunilor cu privire la drepturile acestora precum si de consilierea psihologica, asistenta jurica gratuita si compensatie financiara de catre stat;

h) Daca competenta revine organului de cercetare al politiei judiciare si plangerea nu cuprinde toate datele cerute de lege (semnatura, mijloace de proba etc.) , ia masuri pentru completarea acesteia cu datele lipsa, in masura in care cel care a facut-o are cunostinta despre ele dar a omis sa le treaca;

i) Retine plangerea pentru rezolvare;

j) Prezinta plangerea sefului unitatii de politie pentru a o examina si repartiza in raport de competenta spre solutionare , stabilind masuri legale de rezolvare.

Daca plangerea cuprinde date certe cu privire la existenta faptei reclamate si nu necesita efectuarea de acte premergatoare, aceasta se repartizeaza direct formatiunilor de cercetare penala sau politistilor cu atributiuni de cercetare penala.