Simplificarea Formelor de Extrădare

INTRODUCERE

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană ,la 1.01.2007,a intrat în vigoare Titlul II din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare, prin care a fost transpusă Decizia cadru nr.584/JAI/13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene.

Pe cale de consecinţă, de la această dată în relaţia cu statele membre ale Uniunii europene ,procedura de extrădare reglementată de tratatele internaţionale în materie este înlocuită cu cea de predare în baza unui mandat european de arestare.

De aici rezultă actualitatea abordării unei asemenea teme, mandatul european de arestare fiind parte integrantă a cooperării judiciare internaţionale, având ca scop armonizarea legii interne cu prevederile noilor instrumente ale Uniunii Europene, dintre care cea mai importantă măsură menită să asigure integrarea deplină a României în spaţiul judiciar comun european o constituie transpunerea în dreptul intern a deciziei cadru mai sus menţionate.

Scopul prezentei lucrări este tocmai sublinierea importanţei aplicării în prezent a dispoziţiilor privind mandatul de arestare europeană şi a consecinţelor ce decurg din aceasta.

Fenomenul globalizării, deschiderea frontierelor, explozia mijloacelor de comunicaţie au conferit o nouă dimensiune criminalităţii transnaţionale ,căreia nu i se poate face faţă cu succes decât prin găsirea celor mai flexibile mijloace de cooperare internaţională şi prin intensificarea asistenţei juridice între state .

Infractorii se mişcă repede şi cooperează fără a ţine seama de frontiere şi de diferitele sisteme juridice şi judiciare care există încă între state ,astfel încât menţinerea formalismului procedurii clasice de extrădare nu face decât să îngreuneze cooperarea internaţională în lupta împotriva fenomenului infracţional transnaţional.

Uniunea Europeană trebuie să devină un spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei care nu poate fi atins în mod oportun decât prin aplicarea unei proceduri simplificate, precum cea privind mandatul de arestare europeană.

Mandatul de arestare european este prima măsură concretă în domeniul dreptului penal care implementează principiul recunoaşterii reciproce, pe care Consiliul European o aprecia ca fiind „cheia de boltă” a cooperării judiciare.

Prin aplicarea noilor reglementări, cooperarea judiciară în materia predării persoanelor care se sustrag urmăririi penale, judecării şi executării pedepselor, realizându-se aproape exclusiv între autorităţile judiciare competente din Statele Membre ale Uniunii Europene, autorităţile centrale putând ,eventual asista autorităţile judiciare competente sau să aibă rolul de autorităţi transmiţătoare.

Potrivit Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, autorităţile judiciare competente în materia emiterii mandatului european de arestare sunt instanţele judecătoreşti.

Având în vedere că o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană ,a crescut exodul cetăţenilor români către celelalte state ale Uniunii Europene ,ar apărea imposibilă urmărirea şi prinderea infractorilor ,fără existenţa unei proceduri simplificate de cooperare judiciară internaţională.

În contextul actual ,punerea în executare a mandatelor de executare a pedepsei cu închisoarea ar fi imposibilă fără existenţa prevederilor titlului III al Legii nr.302/2004.

În prezent, instanţele judecătoreşti sunt sesizate aproape zilnic cu cereri de emitere a mandatelor de arestare europeană.

Faţă de aceste aspecte şi având în vedere faptul că mă confrunt zilnic cu aceste probleme, în calitate de judecător delegat la Biroul de Executări Penale, am convingerea fermă şi întemeiată pe realitatea obiectivă că noile reglementări pe care le voi prezenta în lucrarea de faţă sunt vitale pentru asigurarea unei bune înfăptuiri a justiţiei şi. mai mult, pentru asigurarea unui climat de securitate şi libertate locuitorilor acestei planete.

Am înţeles să structurez această teză în trei capitole principale ,dând o importanţă deosebită prezentării reglementărilor legale în materie, dat fiind faptul că mandatul european de arestare reprezintă este un domeniu nou în materia cooperării judiciare internaţionale, fiind aplicabil în ţara noastră doar de la 1.01.2007.

Întrucât procedura de executare a mandatului de arestare europeană este deosebit de importantă şi complexă am ales să-i confer un capitol distinct în lucrarea de faţă, ,al doilea capitol urmând a se rezuma doar la prezentarea condiţiilor prevăzute de le pentru emiterea şi executarea mandatului european de arestare.

SIMPLIFICAREA FORMELOR DE EXTRĂDARE

LA NIVELUL UNIUNII ERUPENE. MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE

CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA MANDATULUI EUROPEAN DE ARESTARE.

1. Prezentare generală

Libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi persoanelor a profitat inevitabil criminalităţii organizate transfrontaliere, care a luat la finalul anilor 1990, o amploare fără precedent şi aspecte din ce în ce mai diverse pentru lupta împotriva căreia formele tradiţionale ale cooperării judiciare existente la nivelul Uniunii Europene nu mai răspundeau în mod prompt şi eficient. În faţa acestor realităţi statele s-au văzut nevoite să reacţioneze şi să gândească mecanisme suple şi fiabile de cooperare judiciară în materie penală, menite, alături de alte măsuri adecvate să contracareze complexitatea fenomenului infracţional şi să asigure cetăţenilor un grad ridicat de protecţie într-un spaţiu de libertate şi justiţie .