Sindicatele - constituire, organizare și funcționare

Dialogul social. Sindicatele

(constituire, organizare si functionare)

Dialogul social

In literatura juridica s-a spus ca dialogul social reprezinta o forma de comunicare, informare si negociere colectiva intre salariati sau reprezentantii lor, pe de o parte, angajatori sau reprezentantii acestora, pe de alta parte, cu participarea statului ca mediator si arbitru, pentru solutionarea unor probleme colective interesand raporturile de munca si problematica lor, pentru armonizarea intereselor patronale cu cele ale salariatilor.

Formele dialogului social: negociere, consultare, informare, gestionare in comun, urmaresc armonizarea intereselor patronale cu cele ale salariatilor de la nivel de unitate pana la scara nationala.

Capitolul 1. Sindicatele

1.1 Definitie

Sindicatele se constituie in temeiul dreptului de asociere prevazut de Constitutie : „Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere”.

Legea nr.54/2003 privind sindicatele nu ofera o definitie explicita a sindicatelor, ci prevede doar ca acestea sunt constituite in scopul apararii drepturilor prevazute in legislatia nationala, pactele, tratatele si conventiile internationale la care romania este parte, precum si in contractele colective de munca si promovarii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor

Conform definitiei date de art. 217 Codul muncii, sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale, precum si a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor.

1.2 Trasaturi caracteristice

Sindicatele se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi proprii:

-sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial;

-formarea lor are caracter liber si voluntar, constituindu-se in temeiul dreptului de asociere, ca drept fundamental al omului, consacrat de Constitutie. Constituirea libera a sndicatelor se refera la absenta oricarei autorizari prealabile, la imposibilitatea dizolvarii sau suspendarii activitatii lor in baza unor acte de dispozitie ale autoritatilor administratiei publice sau ale patronatelor , precum si la necesitatea reducerii la minimum a formalitatilor necesare. In exercitarea drepturilor si libertatilor sindicale, autoritatilor publice le este interzisa orice interventie de natura a limita sau a impiedica exercitarea legala a drepturilor sindicale. Este interzis, de asemenea, orice act de ingerinta al patronilor sau al organizatiilor patronale fie direct, fie prin reprezentantii sau membrii lor in constituirea organizatiilor sindicale sau in exercitarea drepturilor lor ;

-au caracter profesional,constituindu-se dupa criteriul ramurii de activitate sau al profesiunii;

-functioneaza in baza statutelor proprii ce trebuie sa fie conforme dispozitiilor legii si contractelor colective de munca;

-nu pot desfasura direct activitati politice, deoarece scopul constituirii il reprezinta apararea si promovarea intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor.

Capitolul 2. Libertatea sindicala

2.1 Notiune

Libertarea sindicala este o forma de manifestare a libertatii de asociere si se inscrie in categoria drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Libertatea sindicala inseamna dreptul persoanelor ce au fie calitate de salariat, fie de asociat intr-o cooperativa, fie desfasoara activitate in alte domenii profesionale de a constitui sau nu un sindicat, de a adera sau nu la un sindicat, de a se retrage sau nu dintr-un sindicat, precum si independenta sindicatelor fata de stat si fata de unitatile in care s-au constituit