Sistemul Bugetar Public National

Proiect
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 8560
Mărime: 50.96KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” CENTRUL TUTORIAL ODORHEIU – SECUIESC SPECIALIZAREA : ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Cuprins

Consideraţii preliminare 2

I. Bugetul de stat 4

1. Elaborarea proiectului bugetului public 5

2. Aprobarea proiectului bugetului public 7

3. Executarea bugetului public 7

4. Încheierea execuţiei bugetare 9

5. Controlul execuţiei bugetului public 9

6. Aprobarea execuţiei bugetare 10

II. Bugetul asigurărilor sociale de stat 10

III. Bugetele fondurilor speciale 12

IV. Bugetele locale 12

Elaborarea și aprobarea bugetelor locale 12

Principiile procedurii bugetare 13

1. Universalitatea bugetară 13

2. Echilibrul bugetar 14

3. Realitatea sau specializarea bugetară 14

4. Unitatea (unicitatea) bugetară 15

5. Neafectarea veniturilor bugetare 15

6. Anualitatea bugetară 16

7. Publicitatea procedurii bugetare 17

8. Principiul unității monetare 17

Concluzii 18

Bibliografie 19

Extras din document

Consideraţii preliminare

Procesul bugetar reprezintă ansamblul acțiunilor şi măsurilor întreprinse de autoritatea statală competentă cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea proiectului de buget, aprobarea acestuia, executarea sa, încheierea, controlul şi aprobarea execuției bugetare.

Cuvântul buget îşi găseşte originea în vechea limbă franceză, şi anume, expresia bougé şi bougette, care exprimau înţelesul de pungă de piele sau pungă de bani. Anglo-saxonii au împrumutat noţiunea de la francezi, care, împreună cu italienii, o aveau din Evul Mediu

În România, cuvântul „buget” apare pentru prima dată în Regulamentul Organic al Munteniei şi Moldovei, pus în aplicare în anii 1831 - 1832.

Dreptul bugetar din România a evoluat în conformitate cu dezvoltarea economică a ţării, până la reforma financiară din 1949, adoptată ca urmare a naţionalizării principalelor mijloace de producţie. În noile condiţii, s-a trecut la o concepţie fiscală impusă de economia planificată centralizat, bazată pe un plan economic general şi pe un plan financiar în concordanţă cu primul.

În evoluţia ulterioară a organizării finanţelor din statul nostru, bugetul de stat, ca plan financiar anual, cuprindea fondurile băneşti centralizate ale statului şi repartizarea acestora în concordanţă cu obiectivele planului naţional unic, pentru finanţarea dezvoltării economiei naţionale, acţiunilor social-culturale, apărării ţării şi altor nevoi ale societăţii.

În noul cadru politic, economic şi juridic ce a început a se edifica după 1989, un loc deosebit de important revine mecanismului financiar. Acesta trebuie să asigure stabilitatea economică, progresul României şi prosperitatea, în forme concrete, nu golite de conţinut, aşa cum a procedat, o lungă perioadă de timp, regimul comunist.

O componentă esenţială a mecanismului financiar o reprezintă finanţele publice, astfel s-a urgentat elaborarea si adoptarea Legii finanţelor publice care reprezintă o adevărată Constituţie financiară a României moderne.

Noţiunea public delimitează acest buget de bugetele proprii sau bugetele de venituri şi cheltuieli – instrumente financiare utilizate frecvent cu aceste denumiri în literatura financiară şi practica agenţilor comerciali. În acelaşi timp, ea exprimă specificul domeniului respectiv, finanţele publice. Expresia naţional înseamnă că bugetul include toate veniturile şi cheltuielile de natură publică ale ţării.

Bugetul public naţional cuprinde patru categorii de bugete publice, şi

anume:

I. Bugetul de stat;

II. Bugetul asigurărilor sociale de stat;

III. Bugetele fondurilor speciale;

IV. Bugetele locale.

Bugetul public naţional are o sferă foarte largă şi oferă o imagine de ansamblu a tuturor veniturilor şi cheltuielilor publice ale ţării. El reprezintă un instrument de informare a opiniei publice şi control al Parlamentului în domeniul finanţelor publice, însumând veniturile şi cheltuielile din cele patru categorii de bugete publice. Prin acest buget nu se creează raporturi de natură administrativă în ce priveşte elaborarea, aprobarea şi execuţia celorlalte patru categorii de bugete menţionate, asigurându-se independenţa deplină a titularilor acestora. Constituţia României din 1991 se referă, succint, atât la bugetul public naţional, cât şi la cele patru categorii de bugete publice. Pentru prima dată, legea conferă o autonomie largă bugetelor publice care compun bugetul public naţional, ele fiind elaborate şi adoptate distinct.

Astfel, bugetul de stat cuprinde bugetul Senatului, Camerei Deputaţilor, Preşedinţiei României, Guvernului, ministerelor, altor organe centrale şi al unor instituţii publice care nu au organe ierarhic superioare şi se aprobă de către Parlament.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de Parlament, prin lege separată. În acest fel, autonomia asigură garanţia că veniturile cuprinse în bugetul asigurărilor sociale de stat nu vor mai putea fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare decât cele pentru care sunt repartizate prin prevederile bugetului respectiv.

Bugetele locale, care cuprind bugetele unităţilor administrativ teritoriale

cu personalitate juridică (comune, oraşe, municipii, sectoare ale Municipiului Bucureşti, judeţe, respectiv Municipiul Bucureşti), se întocmesc în condiţii de autonomie. Astfel, ca urmare a unei puternice descentralizări, organele locale au dreptul de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în raport cu nevoile proprii, în corelare cu resursele bugetare pe care le vor putea realiza din impozitele, taxele şi celelalte venituri stabilite de legea bugetară, efectuând controlul social asupra modului de utilizare a fondurilor alocate. Noua lege a înlăturat transferurile ce se admiteau între bugetele locale, iar excedentele bugetare obţinute de unităţile administrativ-teritoriale nu pot fi utilizate pentru alte bugete locale sau pentru necesităţile bugetului de stat, ci rămân la dispoziţia respectivelor unităţi administrativ-teritoriale sub forma fondurilor de tezaur şi a fondurilor de rezervă.

Bugetul public naţional are o sferă foarte largă şi oferă o imagine de ansamblu a tuturor veniturilor şi cheltuielilor publice ale ţării. El reprezintă un instrument de informare a opiniei publice şi control al Parlamentului în domeniul finanţelor publice, însumând veniturile şi cheltuielile din cele patru categorii de bugete publice. Prin acest buget nu se creează raporturi de natură administrativă în ce priveşte elaborarea, aprobarea şi execuţia celorlalte patru categorii de bugete menţionate, asigurându-se independenţa deplină a titularilor acestora. Constituţia României din 1991 se referă, succint, atât la bugetul public naţional, cât şi la cele patru categorii de bugete publice. Pentru prima dată, legea conferă o autonomie largă bugetelor publice care compun bugetul public naţional, ele fiind elaborate şi adoptate distinct.

Astfel, bugetul de stat cuprinde bugetul Senatului, Camerei Deputaţilor, Preşedinţiei României, Guvernului, ministerelor, altor organe centrale şi al unor instituţii publice care nu au organe ierarhic superioare şi se aprobă de către Parlament.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de Parlament, prin lege separată. În acest fel, autonomia asigură garanţia că veniturile cuprinse în bugetul asigurărilor sociale de stat nu vor mai putea fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare decât cele pentru care sunt repartizate prin prevederile bugetului respectiv.

Bugetele locale, care cuprind bugetele unităţilor administrativ teritoriale

cu personalitate juridică (comune, oraşe, municipii, sectoare ale Municipiului Bucureşti, judeţe, respectiv Municipiul Bucureşti), se întocmesc în condiţii de autonomie. Astfel, ca urmare a unei puternice descentralizări, organele locale au dreptul de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în raport cu nevoile proprii, în corelare cu resursele bugetare pe care le vor putea realiza din impozitele, taxele şi celelalte venituri stabilite de legea bugetară, efectuând controlul social asupra modului de utilizare a fondurilor alocate. Noua lege a înlăturat transferurile ce se admiteau între bugetele locale, iar excedentele bugetare obţinute de unităţile administrativ-teritoriale nu pot fi utilizate pentru alte bugete locale sau pentru necesităţile bugetului de stat, ci rămân la dispoziţia respectivelor unităţi administrativ-teritoriale sub forma fondurilor de tezaur şi a fondurilor de rezervă.

Preview document

Sistemul Bugetar Public National - Pagina 1
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 2
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 3
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 4
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 5
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 6
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 7
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 8
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 9
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 10
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 11
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 12
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 13
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 14
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 15
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 16
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 17
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 18
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 19
Sistemul Bugetar Public National - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • coperta Sistemul Bugetar Public National.doc
  • referat Sistemul Bugetar Public National.doc

Alții au mai descărcat și

Efectele Specifice Contractelor Sinalagmatice

Capitolul I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTRACTELE SINALAGMATICE I.1 Definirea contractului sinalagmatic Între contract, pe de o parte, şi...

Bugetul Public Național

1. BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL 1.1. CONSIDERAŢII GENERALE Economia publică, prin dimensiunea şi complexitatea ei, nu-şi poate desfăşura activitatea...

Bugetul de stat

Introducere Economia Mondială In contextul manifestării unor şocuri multiple, economia mondială a înregistrat o încetinire considerabilă în anul...

Alternative si Implicatii ale Politicii Resurselor Financiare Publice in Tari Membre ale UE

INTRODUCERE În această publicaţie ne sunt prezentate serii de date ale unor venituri fiscale din conturile naţionale pentru cele douazeci şi şapte...

Procedura de Elaborare a Proiectului Bugetului de Stat

1.1. Noţiuni introductive Formarea finanţelor este rezultatul unui proces istoric îndelungat şi complex, care este determinat de evoluţia vieţii...

Principalele Taxe și Impozite la Nivel European

Existenţa comunităţilor umane organizate social, a stalelor, generează nevoi publice, generale, care exced nevoile fiecărui individ în parte....

Parti in Procesul Penal

Procesul penal, privit în structura si functia sa, poate fi considerat un raport juridic, care se dezvolta progresiv intre diferitele persoane...

Te-ar putea interesa și

Bugetul de Stat Trecut Prezent si Perspective

INTRODUCERE Bugetul de stat constituie componenta centrala a sistemului financiar-bancar, care cuprinde o parte a relatiilor social-economice...

Sistemul Bugetar Public National

Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala competenta cu privire la etapele consecutive ale...

Contabilitatea Decontarilor cu Personalul. Studiu de Caz la Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti

INTRODUCERE Oricât de „instituţionalizate” par diversele verigi ale administraţiei publice, deciziile ce asigură realizarea obiectivului lor...

Coordonate ale politicii bugetare a României

1.1. Conceptul de politică bugetară Politica bugetară reprezintă expresia alegerilor bugetare realizate de un centru de decizie publică (local,...

Sistemul Financiar Public în Republica Moldova

INTRODUCERE Timp de mai bine de două secole, una din problemele cele mai controversate ale teoriei economice a fost şi rămîne a fi problema...

Organizarea si Gestiunea Financiara a unei Institutii Publice - Primaria Comunei Zapodeni, Judetul Vaslui

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE, ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE 1.1. Scurt istoric Situată in partea de nord a judeţului Vaslui, reşedintă comunei Zăpodeni,...

Bugetul Public

Capitolul 1:Bugetul si Acoperirea Lui 1.1.Defintii de baza.Continutul bugetului public 1.1.1.Defintii de baza Temenul de buget vine de la...

Bugetul de Stat - Coordonate si Relatii cu Bugetele Locale

Bugetele de stat reprezinta cele mai importante si complexe bugete in cadrul bugetului public national, cat si intregul sistem bugetar. Acest...

Ai nevoie de altceva?