Cuprins
- CAPITOLUL I.
- NOŢIUNI CU CARACTER INTRODUCTIV.
- I.1. Un fenomen într-o continuă schimbare.pag. 1.
- I.2. Spălarea banilor- noţiune.pag. 4.
- CAPITOLUL II.
- EVOLUŢIA FENOMENULUI DE SPĂLARE A BANILOR.
- II.1. Evoluţia istorică.pag. 8.
- II.2. Evoluţia reglementării internaţionale.pag.15.
- II.3. Evoluţia reglementării interne.pag.21.
- CAPITOLUL III.
- INFRACŢIUNEA DE SPĂLARE A BANILOR ÎN CONCRET.
- III.1. Infracţiunea de spălare a banilor incriminată în articolul 23 al Legii 656/2002.pag.26.
- III.2. Infracţiunea prevăzută la articolul 24 al Legii 656/2002.pag.43.
- CAPITOLUL IV.
- AUTORITĂŢILE CU ATRIBUŢII ÎN APLICAREA LEGII.
- IV.1. Organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor.pag.49.
- IV.2. Atribuţii stabilite prin lege.pag.53.
- CAPITOLUL V.
- DEFECTELE ŞI CALITĂŢILE ACTELOR DE COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR.
- V.1. Comparaţie între Legea 21/1999 şi Legea 656/20002.pag.58.
- V.2. Comparaţie între Legea 656/2002 şi Convenţia Naţiunilor Unite Împotriva Criminalităţii Transnaţionale Organizate (Lacunele şi defectele Legii 656/2002).pag.75.
- BIBLIOGRAFIE.pag.83.
Extras din proiect
CAPITOLUL I - NOŢIUNI CU CARACTER INTRODUCTIV
I.1.UN FENOMEN ÎNTR-O CONTINUĂ SCHIMBARE
Viaţa economică şi socială se află într-o continuă schimbare şi evoluţie; diversificarea şi extinderea coordonatelor teritoriale ale schimbărilor comerciale au făcut ca imaginea lumii în care trăim să fie diferită de cea care exista acum 30-50 ani. Modernizarea vieţii economice a avut drept consecinţă directă şi o „modernizare a criminalităţii”, o adaptare a criminalităţii la noile condiţii sociale. Astfel, infracţiunile patrimoniale clasice sau modalităţile clasice de operare, ca de exemplu: jefuirea unei bănci, escrocheriile tradiţionale au pierdut din interes pentru noii infractori. Ei au constatat că pot câştiga sume de bani mult mai mari cu riscuri mult mai mici prin utilizarea unor procedee mai sofisticate, ca de exemplu: spălarea banilor, obţinerea frauduloasă a unor subvenţii sau facilităţi, deturnarea de fonduri, fraude fiscale sau fraude privind tranzacţiile comerciale prin intermediul Internetului.
Putem observa că rolul persoanelor juridice, mai ales al celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul economic devine extrem de important în configuraţia noii criminalităţi. Cele mai mari beneficii se obţin nu aducând atingere patrimoniilor individuale, ci prin infiltrarea şi exploatarea patrimoniilor colective ale societăţilor comerciale.
Sfârşitul mileniului trecut a fost marcat la nivel mondial de importante transformări geo-politice care au accelerat fenomenul globalizării economice favorizat în egală măsură şi de fuziunea pieţelor financiar naţionale.
De asemenea, saltul la societatea informatizată printr-o expansiune fără precedent a sistemelor informatice a constituit o altă premisă care a favorizat circulaţia capitalurilor, practic nemaiexistând limite geografice, astfel că orice operator poate obţine informaţii referitoare la cotaţiile valutare sau fluctuaţiile preţurilor pe marile pieţe de capital, putând comanda prin intermediul reţelelor informatice orice operaţii şi tranzacţii din diverse zone ale lumii.
Principalul efect al globalizării economice este acela al circulaţiei extrem de rapide a capitalurilor prin întreg mapamondul, iar principalul efect al apariţiei computerelor este acela că banii se „dematerializează”, cu toate că monedele şi banii de hârtie încă mai circulă, cele mai multe tranzacţii monetare implică transferurile electronice [Reţeaua mondială putând fi folosită atât pentru efectuarea unor tranzacţii financiare tradiţionale, însă ultrarapide şi extrem de greu de urmărit, cât şi mai ales, pentru introducerea conceptului de „bani electronici”. Pe calea unui protocol complex implementat în reţeaua de calculatoare, banii obişnuiţi sunt transformaţi în monedă virtuală, tranzacţiile încheiate ulterior fiind imposibil de urmărit, asigurându-se un caracter anonim absolut-este vorba aici despre un viitor extrem de apropriat, în AMSTERDAM fiind deja înfiinţată o societate comercială numită ”DIGICASH” care a introdus sistemul de plată cu bani virtuali pentru clienţii săi!].
Pe de altă parte, trebuie să ţinem seama că odată cu fenomenul de globalizare, cu amplificarea gradului de internaţionalizare a pieţelor economice şi cu dezvoltarea societăţilor comerciale transnaţionale cresc şansele ca aceste structuri să fie utilizate în scopul unor activităţi infracţionale. Centrele off-shores, caracterizate ca zone cu under-regulated and non-cooperative juridictions sunt utilizate intens de către societăţi care desfăşoară activităţi infracţionale în scopul spălării banilor.
În aceste condiţii se poate concluziona că circulă imense sume de bani, inclusiv banii murdari rezultaţi din traficul de droguri şi armament, contrabandă, deturnări de fonduri, la care se adaugă sumele obţinute ca urmare a marilor acte de corupţie, evaziune fiscală, trafic de fiinţe umane, înşelăciune în domeniul financiar-bancar sau prin intermediul calculatorului, care sunt integraţi în circuite financiare pentru a li se disimula provenienţa ilicită şi a fi plasaţi în afaceri legale.
Sofisticatul mecanism de făcut şi spălat bani murdari funcţionează, în cele mai multe cazuri, cu sprijinul, consultanţa şi expertiza specialiştilor din domeniul financiar-bancar, al investiţiilor şi bursei. Spălarea banilor se desfăşoară la linia de demarcaţie dintre activităţile ilicite şi cele licite.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Anexe
- Anexa1.doc
- Anexa2.doc
- Bibliografie.doc
- Cuprins.doc
- Lucrare de diploma.doc