Statul

MTC , Anul 1 , grupa 24

Statul este organizaţia care deţine monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranităţii şi personifică din punct de vedere juridic naţiunea. Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituţie separată care poate să reflecte mai mult sau mai puţin interesele societaţii. O teorie pe deplin satisfăcătoare despre stat nu există nici în acest moment, dezbateri despre natura, formele, funcţiile statului existând şi astăzi în cercurile specialiştilor din variatele domenii (politologie, drept, sociologie, filozofie) care cercetează şi analizează viaţa socială.

Istoric

Discuţii despre ce este, despre ce ar trebui să fie şi în ce fel ar trebui să acţioneze statul pot fi identificate încă din antichitate, chiar dacă nu era utilizat termenul de stat, el fiind originar în perioada modernă. Articularea unor teorii coerente despre stat pot fi întâlnite în discursul gânditorilor din Grecia antică. Timp de milenii a fost acceptată, oarecum apriori, ideea că statul trebuie să asigure nevoile cetăţenilor, să urmărească un bine public şi să fie implicat în atingerea intereselor comunităţii pe care o reprezintă.

O analiză importantă în evoluţia teoriilor despre stat, considerată o adevărată teorie a statului, este Principele lui Machiavelli.

Începând cu secolul XIX, mai exact prin teoriile liberale, aceste concepţii sunt puse în discuţie şi primesc o nouă interpretare, iar acolo unde guvernările sunt de tip liberal aceste noi concepţii sunt puse şi în practică.

Definirea statului

Statul, o noţiune abstractă des utilizată în trecut, dar mai ales în contemporaneitate, a fost definit în diverse feluri de către o largă categorie de specialişti şi nespecialişti. Statul este analizat de către mai multe discipline din cadrul ştiinţelor sociale, printre acestea numărându-se: ştiinţele politice, filozofia, sociologia, etc. O perspectivă de ansamblu asupra acestor definiri este oferită prin împărţirea acestora în definiţii organizaţionale şi definiţii funcţionale.

Definire organizaţională

Din punct de vedere organizaţional, statul este privit ca o sumă de instituţii de guvernare şi are cinci caracteristici principale, enumerate mai jos. Aceste caracteristici nu sunt prezente în toate statele, mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne. Un alt aspect care trebuie menţionat este că prin definirile organizaţionale nu este urmărită aprecierea legitimităţii statului sau a instituţiilor care îl compun, precum nici opinia indivizilor despre o eventuală legitimitate a statului.

Statul este un ansamblu de instituţii distinct de restul societăţii, care creează sfere publice şi sfere private.

Din punct de vedere al autorităţii, statul este o putere supremă şi suverană, precum şi legislativă într-un anumit teritoriu. Pentru a-şi putea exercita aceaste forme de manifestare a puterii, statul are monopolul aupra forţei.

Statul îşi exercită puterea printr-un aparat birocratic.

Statul ca entitate se distinge de funcţionarii care ocupă anumite funcţii la un moment dat în aparatul său birocratic şi, din acest punct de vedere, statul are suveranitate şi asupra acestora. Prin funcţionari se înţelege orice demnitar, inclusiv preşedintele, prim-ministrul, ministrii, etc.

Statul are puterea de a impune şi de a colecta taxe de la populaţie.

Definire funcţională

Definirea funcţională subliniază ideea că statul este o sumă de instituţii care îndeplinesc un anumit scop sau obiectiv. Principala distincţie dintre acestă definire şi cea anterioară constă în faptul că statul poate fi identificat cu o instituţie sau organizaţie care îndeplineste una din funcţiile statului. Un alt punct care deosebeşte definirea funcţională de cealaltă este aprecierea statului prin consecinţele acţiunii sale, cea mai comună fiind stabilizarea socială în interiorul teritoriului controlat de acesta.

Tipuri de state

Statul reprezintă un teritoriu bine delimitat prin graniţe, cu anumite bogăţii de sol şi subsol, şi chiar atmosfera cuprinsă între graniţele ţării respective.

CLASIFICAREA STATELOR se poate face după mai multe criterii:

După întindere:

- state continentale (cu peste 6 mil. Km2) F. Rusă, Canada, China, S.U.A.

- state foarte mari (1,2-6 mil. Km2)

- state mari (0,5-1,2 mil Km2)

- state mijlocii (0,2-0,5 Km2)

- state mici şi foarte mici (sub 0,2 mil Km2)

După populaţie:

- state gigant (cu 1 mild. de loc. şi peste) China 1304,2 mil.loc, India 1065,5 mil.loc

- state foarte mari (100 mil.-300 mil. loc) S.U.A., Indonezia, Brazilia

- state mari (50 mil. -100 mil. loc) Filipine, Vietnam, Germania, Egipt

- state mijlocii (20 mil. -50 mil. loc)

- state mici şi foarte mici (sub 20 mil. loc) Mongolia (1 loc/Km2)

După modul de organizare internă:

- state cu tradiţie centralizată (unitare) (Franţa, etc.)

- state federale (S.U.A., Brazilia, Germania, etc.)

După dezvoltarea economică:

- state puternic dezvoltate d.p.d.v. ec.

- state slab dezvoltate d.p.d.v. ec.

După poziţia geografică:

- state cu ieşire la mare

- state fără ieşire la mare