Statul, Forma Complexa de Organizare Politica si Sociala

Imagine preview
(10/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Statul, Forma Complexa de Organizare Politica si Sociala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 97 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: BONTAS SIMONA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. COORDONATELE SOCIALE SI POLITICE ALE STATULUI
1.1. Statul, forma complexa de organizare a societatii
1.1.1. Departajarea statului de societate
1.1.2. Înstrainarea statului de societate
1.2. Coordonatele istorice ale aparitiei si dezvoltarii statului
1.3. Personalitatea juridica a statului
1.3.1. Teorii privind personalitatea juridica a statului
CAPITOLUL 2. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI
2.1. Populatia, element al statului
2.1.1. Cetatenia – raport juridic special între stat si populatie
2.1.2. Drepturile fundamentale specifice conditiei de cetatean al României
2.1.3. Obligatiile (îndatoririle) fundamentale ale cetatenilor
2.2. Teritoriul – element al statului
2.2.1. Notiunea de teritoriu
2.2.2. Raporturile dintre stat si teritoriu
2.2.3. Organizarea administrativ-teritoriala a statului
2.3. Puterea de stat – element al statului
2.3.1. Notiunea de putere de stat
2.3.2. Trasaturile definitorii ale puterii de stat
2.3.3. Limitarea prin lege a puterii de stat
CAPITOLUL 3. FORMA DE ORGANIZARE A STATULUI
3.1. Conceptul de forma de stat si elementele sale definitorii
3.2. Structura de stat
3.2.1. Statul unitar
3.2.2. Statul compus
3.2.3. Confederatii de state
3.3. Forma de guvernamânt
3.3.1. Monocratia
3.3.2. Oligarhia
3.3.3. Democratia
3.3.4. Monarhia
3.3.5. Republica
3.4. Regimul politic
3.4.1. Regimul totalitar.
3.4.2. Regimul democratic
3.4.3. Regimul prezidential
3.4.4. Regimul parlamentar
3.4.5. Regimul prezidential
CAPITOLUL 4. FUNCTIILE STATULUI
4.1. Functia legislativa
4.2. Functia executiva
4.3. Functia jurisdictionala
CAPITOLUL 5. STATUL DE DREPT
5.1. Notiunea de stat de drept
5.2. Trasaturile definitorii ale statului de drept
5.3. Mecanismele juridice de înfaptuire a statului de drept
5.3.1. Controlul constitutionalitatii legilor
5.3.2. Controlul constitutionalitatii legilor consacrat de Constitutia României
5.3.3. Controlul jurisdictional al legalitatii actelor administrative
5.3.4. Independenta justitiei
5.3.5. Principiul separatiei puterilor în stat
CAPITOLUL 6. ACTE NORMATIVE SUPREME CU ROL DETERMINANT ÎN FORMAREA STATUL MODERN ROMÂN.
6.1. Evolutia constitutionala în România înainte de formarea statului unitar român
6.2. Evolutia constitutionala de la Unirea Principatelor din 1859 pana la constitutia
actuala.
6.2.1. Statutul Dezvoltator Conventiunii din august 1858, prima constitutie a
României
6.2.2. Constitutia din 1866
6.2.3. Constitutia din 29 martie 1923
6.2.4. Constitutia din 27 februarie 1938
6.2.5. Constitutiile din perioada comunista
6.2.6. Constitutia din 1991
Concluzii
Bibliografie

Extras din document

INTRODUCERE

Cunoasterea si întelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o punere în lumina a contextului istoric, politic si social care l-au generat, si care de la o tara la alta apare diferit, datorita nuantelor specifice a factorilor de influenta de ordin geografic, social, politic, religios etc.

De aceea în abordarea acestei teme, am pornit de la o serie de concepte si teorii, care au fost emise de-a lungul timpului, în diferite perioade si epoci marcate de conjuncturi sociale si politice, cu rol determinant în formare si definirea notiunii de stat. Primul capitol este dedicat acestui demers de întelegere si recunoastere a conceptului si caracteristicilor statului.

Pornind de la definitia statului, prin care care se arata ca statul este o putere organizata asupra unei populatii, pe un anumit teritoriu, sunt prezentate în capitolul al doilea elementele constitutive ale statului: populatia, teritoriul si puterea de stat si modul în care acestea interactioneaza între ele, într-o coordonare si conditionare reciproca, astfel încât în absenta oricarui element nu putem vorbi despre existenta unei entitati statale.

Capitolul 3 prezinta modul de organizare si de functionare a statului din punct de vedere politic care se reflecta prin forma puterii de stat, diferita de la un stat la altul în functie de trei criterii importante : structura de stat, forma de guvernamânt si regimul politic. Deosebim astfel din punct de vedere al structurii de stat, ca forme principale de entitati statale: statul unitar, statul federal, confederatii de state. Din punct de vedere a formei de guvernamânt recunoastem statul monarhic, statul democratic, statul republican si alte forme care au caracterizat diferitele epoci din istoria si evolutia statului. Din punct de vedere al regimului politic dominante au fost si sunt regimul democratic sau, la polul opus, regimul totalitar.

Capitolul 4 continua expunerea lucrarii, cu prezentarea rolului determinant si a modului în care statul intervine, prin exercitarea functiilor sale, în viata sociala, politica si juridica a oricarei societati. Vorbim astfel de cele trei functii majore ale statului: functia legislativa, functia executiva si functia jurisdictionala.

Facem astfel trecerea spre capitolul urmator care, prezinta legatura politica si juridica ce uneste statul si dreptul într-un singur concept: statul de drept. Acest termen modern, de actualitate, pune în evidenta rapotul dintre stat si drept caracterizat prin tendinta de dominare a statului în opozitie cu puterea de înfrînare pe care o opune acestuia, prin mijloacele specifice, dreptul.

Capitolul final face o trecere în revista a principalelor acte supreme, care au fost elaborate în decursul epocilor istorice ti care au avut rol determinant în procesul de formare a statului român. Sunt prezentate actele normtive care au precedat evenimentul istoric si normativ cu rol determinant în formarea statului national român, prin Unirea Principatelor de la 1859, înfaptuind astfel un vis, de unitate, al românilor. Acest moment a marcat, pentru istoria si viata constitutionala româneasca, zorii unei noi epoci, epoca moderna, care se va evidentia prin schimbari politice la nivel înalt si, pe cale de consecinta, modificari constitutionale. În acest context, vorbim de statul si constitutiile României din perioada monarhica, pentra ca apoi sa amintim perioada statului comunist cu cele trei constitutii care l-au fundamentat, pentru a încheia cu prezentarea actualei situatii politice a statului român în lumina Constitutiei adoptate în 1991 si revizuita în 2003.

CAPITOLUL 1

COORDONATELE SOCIALE SI POLITICE ALE STATULUI

1.1. Statul, forma complexa de organizare a societatii

Ca fenomen social complex statul a fost studiat din diverse perspective de catre diverse stiinte ca politologia, sociologia, filozofia, stiintele juridice. Însa în nici una dintre aceste stiinte problematica statului nu se întregeste asa cum se întregeste si se interfereaza cu problematica juridica, cele doua fenomene sociale “statul si dreptul” fiind interpatrunse si indisolubil legate. Aceasta situatie l-a facut pe M.Djuvara sa afirme ca „realitatea desigur cea mai interesanta în drept, cea mai pasionanta de studiat, este statul.”1

Statul este un fenomen special aparte în istoria societatii, coordonatele sale esentiale dezvoltându-se îndeosebi în domeniile politic si juridic.

Din punct de vedere juridic statul este expresia si institutionalizarea puterii politice în societate, sistemul institutional creat de aceasta putere în scopul exercitarii ei. În acest context juridic, statul realizeaza puterea politica cu ajutorul dreptului, care este cel mai de seama factor generator de norme juridice si garant al aplicarii acestor norme. Statul devine astfel, forma normala de organizare a societatii politice.

Termenul de stat este utilizat, de regula, în trei acceptiuni importante promovate în doctrin ade specialitate:

- Statul reprezintã puterea centrala - prin aceasta acceptiune se face diferentiere între stat si colectivitatile locale;

- Statul reprezinta guvernantii - în sensul ca statul desemneaza pe de o parte pe cei care conduc iar pe de alta parte pe cei care sunt condusi, acceptiune care face diferentierea între guvernanti si guvernati;

- a treia acceptiune este acea în care statul desemneaza o societate politica organizata;

În acceptiunea sa cea mai larga, termenul stat este utilizat în sensul de a desemna o societate omeneasca organizata politic într-un anumit spatiu teritorial. Privit prin acest cadru, statul ne indica coexistenta unor elemente fundamentale ale sale denumite si constante ale statului si anume: teritoriul populatia si puterea publica suverana.

În sens restrâns termenul stat se refera la stat ca o organizatie sau o institutie a puterii publice suverane.

Fisiere in arhiva (1):

  • Statul, Forma Complexa de Organizare Politica si Sociala.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” BACAU FACULTATEA DE MANAGEMENT SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA