Subiecte ale raportului de drept constituțional

CONSIDERATII PRELIMINARE

Subiectele de drept sunt: persoane fizice si persoane juridice. Calitatea de subiect de drept nu este definita automat sau din oficiu; ea este conferita de stat cu respectarea anumitor conditii. Aceste conditii, pe care trebuie sa le îndeplineasca o persoana fizica sau juridica pentru a i se recunoaste calitatea de subiect de drept, difera, în general, de la un stat la altul si de la o perioada istorica la alta.

Fiecare stat suveran detine prerogativa de a stabili conditiile necesare recunoasteri calitatii de subiect de drept. Într-o formulare generala se poate considera ca atribuirea calitatii de subiect de drept în anumite raporturi juridice presupune recunoasterea de catre stat a capacitatii juridice, adica a posibilitatii de a fi titular de drepturi si obligatii si de a le exercita în mod nemijlocit.

Capacitatea juridica a unui subiect de drept poate avea un caracter general (consta în posibilitatea legala de a avea drepturi si obligatii) sau un caracter special (consta în posibilitatea legala de a avea si exercita anumite drepturi si obligatii care formeaza statutul persoanei fizice sau juridice). Din aceasta perspectiva putem distinge capacitatea juridica a alegatorului de cea a candidatului la o functie electiva, capacitatea juridica a militarilor, cea a ministrilor, cea a membrilor Parlamentului, etc.

Subiectele de drept sunt oameni luati individual sau în considerarea functiilor în cadrul unei ierarhii sociale, politice, profesionale, confesionale, si altele, precum si persoanele juridice. Si unii si altii sunt participanti la anumite raporturi juridice si dispun de capacitate juridica, adica sunt titulari de drepturi si obligatii specifice acestora.

Subiectele dreptului constitutional sunt: poporul; statul si anumite organisme ale statului; partidele si formatiunile politice legal constituite; Avocatul poporului; cetatenii grupati în circumscriptii electorale, precum si un numar de 250.000 si respectiv 500.000 de cetateni cu drept de vot, carora li se recunoaste dreptul de initiativa legislativa sau de revizuire a Constitutiei; cetateanul în anumite ipostaze (alegatorul, destinatar al drepturilor si îndatoririlor fundamentale); candidatii propusi de formatiunile si partidele politice legal constituite, precum si candidatii independenti la functia de presedinte al României, deputat sau senator, ori în functii elective pe plan local (primari si membrii ai consiliilor locale); organizatii neguvernamentale legal constituite care au ca unic scop apararea drepturilor omului (în raporturi juridice cu caracter electoral); deputatii si senatorii.

Poporul este principalul subiect al raportului de drept constitutional. Capacitatea sa juridica este consfintita chiar în Constitutie. Ca atare, practic, nu exista un act de recunoastere a capacitatii sale juridice, aceasta este subînteleasa, deoarece poporul este chiar titularul, exclusivul titular al puterii.

Statul, în întregul sau, sau organismele sale sunt subiecte de drept constitutional în raporturile juridice specifice acestei ramuri de drept.

În statele federative, statele componente ale acesteia si statul federal propriu-zis, au calitatea de subiect de drept constitutional, atributiile sau prerogativele acestora fiind prevazute în Constitutie. Într-un stat de drept, întemeiat pe principiile pluralismului politic, partidele politice sunt cele care de fapt declanseaza toate procesele politice. Practic, nu exista procese politice în care sa nu fie implicate într-un fel sau altul partidele politice. Principiul pluralismului politic este consfintit în Constitutie. Din punct de vedere al raporturilor de drept constitutional, partidele politice legal constituite au vocatie de subiect de drept constitutional; depun candidaturi pentru mandatele de deputati si senatori, pentru functia de Presedinte al Republicii.