Suspendarea Executării Pedepsei sub Supraveghere

1. Cadru de reglemenare.

Instituţia suspendării executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere a fost introdusă în Codul Penal în vigoare în Titlul III al Părţii generale, Capitolul V, Secţiunea III1, art. 861-866, prin Legea nr. 104 din 1992, după modelul francez , cu unele adaptări şi modificată prin Legea nr. 140 din 1996, prin Legea nr. 456 din 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Gvernului nr. 207 din 2000 şi prin Legea nr. 278 din 2006. În dispoziţiile de mai sus sunt pervăzute condiţile de aplicare a măsurilor de suraveghere şi obligaţiile condamnatului, cât şi condiţiile dobândirii reabilitării de drept.

2. Noţiunea de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere.

Suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere poate fi definită ca fiind o formă specifică de suspendare condiţionată a executării pe care o acordă instanţa de judecată şi implică supunerea condamnatului, pe durata termenului de încercare, unor măsuri de supraveghere speciale şi cerinţei de a respecta anumite obligaţii stabilite de instanţa de judecată, pe baza legii.

Ca şi în cazul suspendării simple a executării, suspendarea cu supraveghere poate conduce şi ea la reablitarea de drept a condamnatului, dar acest rezultat poate fi obţinut de condamnat numai dacă îndeplineşte măsurile de supraveghere şi obligaţiile ce i-au fost stabilite. În acelaşi timp, având în vedere că cel condamnat este pus, în acest caz, sub supravegherea organelor judiciare şi de probaţiune, legea extinde cadrul de incidenţă a acestei măsuri în raport cu suspendarea simplă. Scopul instituţiei este de a face un număr mai mare de condamnaţi la pedeapsa închisorii să evite executarea efectivă a acesteia, atunci când este posibil, cu avantaje deosebite atât pentru condamnat, care rămâne în libertate cât şi pentru societate, care nu mai suportă cheltuielile de întreţinere a acestuia în penitenciar. Se evită totodată, contactul condamnatul cu infractori periculoşi care l-ar putea antrena pe mai departe în activitatea antisocială.

3. Caracterizarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Instituţia suspendării executării pedepsei sub supraveghere reprezintă o noutate în sistemul dreptului nostru penal. A fost introdusă prin Legea nr. 104 din 1992 pentru modificarea şi completarea Codului penal, după modelul francez al suspendării executării cu punere la încercare, ca formă specifică a probaţiunii. Din nefericire însă, spre deosebire de modelul său în dreptul nostru penal ea nu a fost însoţită, de la început, de cele două instituţii care îi asigură eficienţa şi anume judecătorul de aplicare a pedepsei sau judecătorul delegat cu supravegherea executării acestei măsuri precum şi serviciile de probaţiune care să suprvegheze în fapt, prin agenţii lor, comportarea condamnatului în cursul termenului de probă. Abia prin Ordonanţa Guvernului nr. 92 din 2000 aprobată cu modificări prin Legea nr. 129 din 2002, precum şi prin Legea nr. 125 din 2006 privind statutul personalului din serviciile de probaţiune, au fost create şi la noi serviciile de probaţiune, iar prin Legea nr. 275 din 2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a fost instituit judecătorul delegat la compartimentul de executări penale cu atribuţii de supraveghere inclusiv a executării măsurii suspendării executării pedepsei sub supraveghere.