Terorismul în Europa

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 96 în total
Cuvinte : 31437
Mărime: 144.34KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Realizat pt Facultatea de Drept

Cuprins

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 8

1. Scurt istoric 8

2. Noţiunea şi formele terorismului 13

3. Metode şi cauze 16

A. Strategie şi tactică 16

B. Teroriştii şi luptătorii pentru libertate 18

CAPITOLUL II

TERORISMUL ÎN EUROPA 19

1. Organizaţii teroriste în spaţiul european 19

A. Armata Secretă Armeană pentru Eliberarea Armeniei (ASEA) 19

B. Facţiunea Armatei Roşii (FAR) 20

C. Brigăzile Roşii (BR) 20

D. Euskadi Ta Askatasuna (ETA) 21

E. Armata Republicană Irlandeză (IRA) 24

F. AL FATAH - Consiliul Revoluţionar (ABU NIDAL) 25

G. Congresul Pentru Libertate şi Democraţie al Kurdistanului - KADEK 27

H. Nucleele Revoluţionare - Lupta Revoluţionară a Poporului (ELA) 29

I. Organizaţia Revoluţionară 17 Noiembrie 30

J. Partidul Revoluţionar de Eliberare a Poporului – (DHKP/C) 31

K. Frontul Corsican de Eliberare Naţională (FCEN) 33

2. Acte teroriste în spaţiul european 34

A. Actul terorist din 23 octombrie 2002 34

B. Actul terorist din 11 martie 2004 35

CAPITOLUL III

DOMENII DE ACTIVITATE 36

1. Bioterorismul 36

2. Terorismul electronic 38

3. Terorismul nuclear 40

4. Terorismul de stat 42

A. Putere şi terorism 43

B. Drepturile omului şi terorismul 48

5. Terorismul de stânga 50

6. Terorismul narcotic 51

CAPITOLUL IV

ORGANIZAŢII EUROPENE ÎN COMBATEREA TERORISMULUI 52

1. Uniunea Europeană (UE) 52

A. Implicarea Uniunii Europene în lupta împotriva terorismului 52

B. Concluzii (UE) 55

2. Consiliul European (CE) 55

A. Implicarea Consiliului Europei în lupta împotriva terorismului 55

B. Activităţi ale Consiliului Europei în domeniul combaterii terorismului 57

C. Strategia europeană de securitate 59

D. Concluzii (CE) 60

3. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) 60

A. Măsuri ale OSCE în domeniul combaterii terorismului 60

B. Instrumente ale OSCE şi activităţile lor privind combaterea terorismului 61

C. Concluzii (OSCE) 65

4. Consiliul Euro-Atlantic al Parteneriatului (EAPC) 65

A. Activităţi ale EAPC în domeniul combaterii terorismului 65

B. Concluzii (EAPC) 69

CAPITOLUL V

ROMÂNIA ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI 70

1. Acţiuni antiteroriste în România 70

2. România şi grupările teroriste internaţionale 72

A. Considerente asupra modurilor de manifestare ale terorismului international 72

B. Accentuarea interferenţei dintre terorism şi segmente ale crimei organizate 79

CAPITOLUL VI

TERORISMUL DIN PERSPECTIVE CRIMINOLOGICE 83

1. Crima organizată în scopul terorismului şi terorismul în scopul crimei organizate 83

2. Instituţii abilitate cu prevenirea şi combaterea terorismului 84

CAPITOLUL VII

CONCLUZII 87

1. Concluzii şi recomandări 87

2. Concluzii şi învăţăminte pentru România 97

Bibliografie 98

Extras din document

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

1. SCURT ISTORIC

Prima utilizare a cuvântului “terorism” datează din timpul Revoluţiei Franceze, pe atunci fiind conotat pozitiv. Sistemul sau regimul terorii dintre 1793-1794 a fost adoptat ca metodă de stabilire a ordinii în perioada de tulburări anarhice şi de revolte de după 1789, aşa cum s-a întâmplat şi după multe alte revoluţii. El avea ca scop consolidarea puterii noului guvern prin descurajarea contrarevoluţionarilor, a elementelor subversive şi a tuturor disidenţilor pe care noul regim îi considera ,,duşmani ai poporului”. Ironia face ca terorismul, în accepţiunea lui iniţială, să fie asociat cu idealuri de virtute şi democraţie.

Revoluţionarul Maximilien Robespierre credea cu tărie că virtutea decurgea din guvernarea populară în timp de pace, dar că, în timpul revoluţiei, ea trebuia împletită cu teroarea pentru ca democraţia să triumfe. El făcea apel la ,,virtute, fără de care teroarea este un rău, şi la teroare, fără de care virtutea este neputincioasă” şi proclama: “Teroarea înseamnă dreptate: ea este promptă, severă şi inflexibilă prin urmare ea derivă din virtute.”

Robespierre anunţa Convenţia Naţională că era în posesia unei noi liste de trădători. Temându-se ca pe acea listă să nu se afle şi numele lor, extremiştii şi-au unit forţele cu moderaţii pentru a-i înlătura atât pe Roberspierre cât şi regimul terorii pe care acesta îl promova. Robespierre, adepţii săi cei mai fideli şi circa 40.000 de oameni au fost executaţi prin ghilotinare. Teroarea se afla la sfârşitul ei: de aici încolo terorismul a devenit un termen asociat cu abuzul de funcţie şi de putere, cu implicaţii “criminale” clare.

Apariţia naţionalismului şi a noţiunilor de stabilitate şi cetăţenie bazate pe identitatea comună a unui popor, nu pe apartenenţa la o familie regală, au dus la unificarea şi crearea unor state-naţiuni noi, cum ar fi Germania şi Italia. Între timp, schimbările socio-economice masive provocate de revoluţia industrială au adus cu ele ideologii “universaliste” noi, cauzate de alinierea şi de condiţiile de exploatare ale capitalismului secolului al XIX-lea. Acestea au fost circumstanţele în care a apărut o nouă eră a terorismului, în care conceptul a dobândit o mare parte din conotaţiile revoluţionare şi antistatale contemporane. Părintele ideii se pare că a fost un extremist republican italian, pe nume Carlo Pisacane care a rămas cunoscut până astăzi mai ales pentru teoria ,,propagandei prin fapte”, pe care se spune că a lansat-o şi care a exercitat o influenţă covârşitoare asupra rebelilor şi teroriştilor.

Prima organizaţie care a aplicat ideile lui Pisacane a fost Narodnaia Volia un grup restrâns de constituţionalişti ruşi care s-au organizat în 1878 pentru a se opune ţarismului. Adepţii săi erau de părere că apatia şi alienarea maselor ruse nu puteau fi zdruncinate decât de acte curajoase şi dramatice de violenţă, care aveau ca scop atragerea atenţiei asupra grupului şi cauzei. Prin urmare, victimele erau alese în mod special datorită valorii ,,simbolice” pe care o aveau ca reprezentanţi ai dinastiei şi agenţi servili ai regimului corupt şi tiranic. O caracteristică a ideologiei grupului era că nu trebuia ,,vărsată nici o picătură de sânge în plus” pentru a-şi atinge scopurile, oricât de nobile sau utilitariste ar fi fost. Chiar şi după ce îşi alegeau ţintele cu multă grijă şi după îndelungi deliberări, membrii grupului regretau profund că erau ,,obligaţi” să ia vieţi omeneşti. Cea mai spectaculoasă realizare a grupului Narodnaia Volia a dus şi la dispariţia lui: asasinarea pe 1 martie 1881 a ţarului Alexandru al II-lea. Statul ţarist a luat imediat măsuri de găsire a membrilor grupurilor Naradnia Volia, luând sfârşit prima generaţie de terorişti ai Naradnia Volia.

În pragul primului război mondial încă se mai păstra conotaţia revoluţionară a terorismului. Astfel, între 1880-1890 mişcările naţionaliste armene militante din estul Turciei aplicau strategii teroriste împotriva domniei otomane; acestea semănă foarte mult cu cele care aveau să fie adoptate de majoritatea mişcărilor etnonaţionaliste/separatiste postbelice. Scopul armenilor era, pe de o parte, să dea o lovitură regimului despotic ,,străin” prin atacuri repetate împotriva forţelor administrative şi de securitate coloniale, pentru a câstiga susţinere pe plan intern şi atenţie, simpatie şi sprijin pe plan internaţional. Cam în acelaşi timp, Organizaţia Revoluţionară Macedoneană Internă (ORMI) era activă în regiunea care cuprinde astăzi Grecia, Bulgaria şi Serbia, degenerând ulterior într-o organizaţie criminală de ucigaşi plătiţi.

În Bosnia – intelectualii sârbi, studenţi sau chiar copii cunoscuţi sub numele de Mlada Bosna sau Tinerii Bosniaci – s-au ridicat împotriva suzeranităţii habsburgice. Un membru al acestei mişcări Gavrilo Princip, a fost cel despre care se crede că a pornit avalanşa evenimentelor de pe 28 iunie 1914, data asasinării la Sarajevo a Arhiducelui Franz Ferdinand, punctul culminant fiind primul război mondial. Membrii ei erau dedicaţi cu pasiune realizării unei entităţi politice federale a slavilor de sud, care să-i unească pe sloveni, pe croaţi şi pe sârbi, şi erau decişi să folosească asasinatul drept instrument pentru realizarea acestui scop.

Semnificativă a fost susţinerea din exterior a Tinerilor Bosniaci de către diverse grupări secrete naţionaliste sârbe. Printre acestea se remarcă societatea secretă pansârbă Narodna Obrana , apărută în 1908, iniţial ca să promoveze activităţi culturale şi naţionale sârbe. Ulterior, aceasta, a căpătat o orientare mai subversivă, pe măsură ce s-a implicat în activităţi antiaustriece, printre care se număra şi terorismul, mai ales în Bosnia şi Herţegovina. Conducerea Narodna Obrana era fericită că putea manipula şi exploata în propriul ei interes naţionalismul emoţional al Tinerilor Bosniaci şi zelul lor tineresc.

Deşi în rândurile Narodna Obrana se aflau înalţi funcţionari din guvernul sârb, gruparea nu era controlată în mod clar de guvern şi nici susţinută direct de stat. Legăturile şi aşa neclare pe care le avea cu guvernul au fost şi mai mult opacizate în mod deliberat când o facţiune radicală s-a desprins de Narodna Obrana în 1911 şi a format Ujedinjenje ili Start . Aici aveau loc ritualuri sângeroase şi jurăminte de credinţă, membrii erau identificaţi prin numere şi li se distribuiau arme şi bombe. Traficul acesta se desfăşura permanent între Bosnia şi Serbia”.

Preview document

Terorismul în Europa - Pagina 1
Terorismul în Europa - Pagina 2
Terorismul în Europa - Pagina 3
Terorismul în Europa - Pagina 4
Terorismul în Europa - Pagina 5
Terorismul în Europa - Pagina 6
Terorismul în Europa - Pagina 7
Terorismul în Europa - Pagina 8
Terorismul în Europa - Pagina 9
Terorismul în Europa - Pagina 10
Terorismul în Europa - Pagina 11
Terorismul în Europa - Pagina 12
Terorismul în Europa - Pagina 13
Terorismul în Europa - Pagina 14
Terorismul în Europa - Pagina 15
Terorismul în Europa - Pagina 16
Terorismul în Europa - Pagina 17
Terorismul în Europa - Pagina 18
Terorismul în Europa - Pagina 19
Terorismul în Europa - Pagina 20
Terorismul în Europa - Pagina 21
Terorismul în Europa - Pagina 22
Terorismul în Europa - Pagina 23
Terorismul în Europa - Pagina 24
Terorismul în Europa - Pagina 25
Terorismul în Europa - Pagina 26
Terorismul în Europa - Pagina 27
Terorismul în Europa - Pagina 28
Terorismul în Europa - Pagina 29
Terorismul în Europa - Pagina 30
Terorismul în Europa - Pagina 31
Terorismul în Europa - Pagina 32
Terorismul în Europa - Pagina 33
Terorismul în Europa - Pagina 34
Terorismul în Europa - Pagina 35
Terorismul în Europa - Pagina 36
Terorismul în Europa - Pagina 37
Terorismul în Europa - Pagina 38
Terorismul în Europa - Pagina 39
Terorismul în Europa - Pagina 40
Terorismul în Europa - Pagina 41
Terorismul în Europa - Pagina 42
Terorismul în Europa - Pagina 43
Terorismul în Europa - Pagina 44
Terorismul în Europa - Pagina 45
Terorismul în Europa - Pagina 46
Terorismul în Europa - Pagina 47
Terorismul în Europa - Pagina 48
Terorismul în Europa - Pagina 49
Terorismul în Europa - Pagina 50
Terorismul în Europa - Pagina 51
Terorismul în Europa - Pagina 52
Terorismul în Europa - Pagina 53
Terorismul în Europa - Pagina 54
Terorismul în Europa - Pagina 55
Terorismul în Europa - Pagina 56
Terorismul în Europa - Pagina 57
Terorismul în Europa - Pagina 58
Terorismul în Europa - Pagina 59
Terorismul în Europa - Pagina 60
Terorismul în Europa - Pagina 61
Terorismul în Europa - Pagina 62
Terorismul în Europa - Pagina 63
Terorismul în Europa - Pagina 64
Terorismul în Europa - Pagina 65
Terorismul în Europa - Pagina 66
Terorismul în Europa - Pagina 67
Terorismul în Europa - Pagina 68
Terorismul în Europa - Pagina 69
Terorismul în Europa - Pagina 70
Terorismul în Europa - Pagina 71
Terorismul în Europa - Pagina 72
Terorismul în Europa - Pagina 73
Terorismul în Europa - Pagina 74
Terorismul în Europa - Pagina 75
Terorismul în Europa - Pagina 76
Terorismul în Europa - Pagina 77
Terorismul în Europa - Pagina 78
Terorismul în Europa - Pagina 79
Terorismul în Europa - Pagina 80
Terorismul în Europa - Pagina 81
Terorismul în Europa - Pagina 82
Terorismul în Europa - Pagina 83
Terorismul în Europa - Pagina 84
Terorismul în Europa - Pagina 85
Terorismul în Europa - Pagina 86
Terorismul în Europa - Pagina 87
Terorismul în Europa - Pagina 88
Terorismul în Europa - Pagina 89
Terorismul în Europa - Pagina 90
Terorismul în Europa - Pagina 91
Terorismul în Europa - Pagina 92
Terorismul în Europa - Pagina 93
Terorismul în Europa - Pagina 94
Terorismul în Europa - Pagina 95
Terorismul în Europa - Pagina 96

Conținut arhivă zip

  • Terorismul in Europa.doc

Alții au mai descărcat și

Investigarea fraudelor - prevenirea și combaterea finanțării terorismului

INTRODUCERE Terorismul este un fenomen complex şi contradictoriu, manifestându-se încă din timpurile cele mai străvechi, prin atentate la viaţa...

Terorismul

INTRODUCERE Terorismul nu a apărut recent. El este foarte vechi – a precedat strategia terorii exercitată de legiunile romane asupra populaţiilor...

Terorism Informatic

INTRODUCERE Prin aceasta lucrare se incearca tratarea unei probleme foarte importantă pentru sistemul de securitate românesc, prin cunoştinţele...

Criminalitate informatică

ASPECTE INTRODUCTIVE Evoluția științifică la care asistăm în prezent, explozia informațională din toate domeniile, complexitatea ridicată a...

Terorismul Internațional

INTRODUCERE Noţiunea de terorism este cunoscută omenirii de la începutul istoriei, dar în istorie acest termen a apărut după revoluţia franceză...

Terorismul

Introducere De ce această teamă? De ce această preocupare? În genere „consum” micile evenimente din jurul meu cum ar fi cele cotidiene, оn...

Aspecte Specifice ale Terorismului International la Inceput de Secol XXI

INTRODUCERE În ultima decadă a mileniului , climatul de securitate internaţional a suferit modificări extraordinare . Ani întregi de strategii şi...

Geopolitica petrolului

INTRODUCERE Suveran între combustibili, materie primă râvnită şi răsfăţată pentru sectoare de vârf ale industriei moderne, omniprezent în viaţa de...

Te-ar putea interesa și

Terorismul

INTRODUCERE Terorismul nu a apărut recent. El este foarte vechi – a precedat strategia terorii exercitată de legiunile romane asupra populaţiilor...

Terorismul Internațional

INTRODUCERE Noţiunea de terorism este cunoscută omenirii de la începutul istoriei, dar în istorie acest termen a apărut după revoluţia franceză...

Terorismul

Introducere De ce această teamă? De ce această preocupare? În genere „consum” micile evenimente din jurul meu cum ar fi cele cotidiene, оn...

Regimul Juridic al Stării de Război

INTRODUCERE La începutul mileniului III lumea se afla în schimbare. Sfârsitul bipolaritatii a condus la noi redesenari ale frontierelor, la noi...

Caracterul imprevizibil al acțiunilor teroriste contemporane și efectele profund negative ale acestora asupra echilibrului societal

INTRODUCERE 6 CAPITOLUL 1. STUDIU REFERITOR LA GENEZA ȘI EVOLUȚIA TERORISMULUI 8 1.1 Terorismul - fenomen dificil de definit într-o accepțiune...

Profiliu Al-Qaeda

INTRODUCERE Pe 20 iulie 1944, masiva conspiraţie împotriva lui Adolf Hitler culmina cu explozia unei bombe în sala de consiliu a cartierului...

Criminalitatea Transfrontalieră

CONSIDERAŢII GENERALE Amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier, dobândirea unui caracter tot mai bine organizat,...

Construcție europeană - politicile Uniunii Europene

1.POLITICILE UNIUNII EUROPENE Politicile europene sunt puse în evidenţă prin intermediul realizării pieţei unice, a unităţii economice şi...

Ai nevoie de altceva?