Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice

Proiect
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 19876
Mărime: 79.64KB (arhivat)
Publicat de: Stancu Păduraru
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Adrian Bogdan

Cuprins

  1. CAPITOLUL I
  2. Conceptul si configurarea notiunii de drept
  3. 1. Definitia dreptului
  4. 1.1 Conceptul notiunii de „drept”
  5. 1.2 Definitia dreptului
  6. 2. Norma juridica
  7. 2.1 Definitia normei juridice
  8. 2.2 Conceptul de norma juridica si trasaturile acesteia
  9. 2.2.1 Conceptul de norma juridica
  10. 2.2.2 Trasaturile normei juridice
  11. A. Caracterul general si impersonal al normei juridice
  12. B. Caracterul tipic al normei juridice
  13. C. Raportul intersubiectiv pe care îl implica norma juridica
  14. D. Caracterul obligatoriu al normei juridice
  15. 2.3 Structura normei juridice
  16. A. Structura logica a normei juridice
  17. B. Structura tehnico-legislativa a normei juridice
  18. 2.4 Clasificarea normelor juridice
  19. A. Criteriul ramurii de drept
  20. B. Criteriul fortei juridice a actului normativ
  21. C. Criteriul structurii logice
  22. D. Criteriul sferei de aplicare
  23. E. Criteriul gradului si intensitatii incidentei
  24. F. Criteriul modului de reglementare a conduitei
  25. G. Normele organizatorice
  26. H. Normele punitive si normele stimulative
  27. 3. Curente de gândire juridica
  28. 3.1 Scoala originii divine a dreptului
  29. 3.2 Scoala dreptului natural
  30. 3.2.1 Hugo Grotius
  31. 3.2.2 Thomas Hobbs
  32. 3.2.3 John Locke
  33. 3.2.4 Jean Jacques Rousseau
  34. 3.3 Scoala istorica
  35. 3.3.1 Charles Louis de Secondat Montesquieu
  36. 3.3.2 Frederich Karl vov Savigny
  37. 3.4 Scoala utilitarismului juridic
  38. 3.4.1 Helvétius
  39. 3.4.2 Jeremie Bentham
  40. 3.5 Scoala pozitivista a dreptului
  41. 3.5.1 Auguste Compte
  42. 3.5.2 Emile Durkheim
  43. 3.5.3 Léon Duguit
  44. 3.5.4 Gaston Jéze
  45. 3.5.5 Hans Kelsen
  46. CAPITOLUL II
  47. Originea dreptului si criteriile diviziunii
  48. 1. Originea si evolutia dreptului
  49. 1.1 Originea dreptului
  50. 1.2 Primele legiuiri
  51. 1.3 Factorii de configurare a dreptului
  52. 1.3.1 Cadrul natural
  53. 1.3.2 Cadrul social-politic
  54. 1.3.3 Factorul uman
  55. 1.4 Esenta, continutul si forma dreptului
  56. 1.4.1 Esenta dreptului
  57. 1.4.2 Forma dreptului si continutul sau
  58. 2. Criteriile diviziunii dreptului
  59. 2.1 Criteriul utilitatii la Ulpian
  60. 2.2 Criteriul obiectului reglementarii juridice
  61. 2.3 Criteriul metodei reglementarii
  62. 2.4 Principiile comune ramurii de drept
  63. CAPITOLUL III
  64. Configurarea diviziunii dreptului în sistemele juridice contemporane
  65. 1. Sisteme contemporane de drept
  66. 1.1 Clasificarea marilor sisteme de drept contemporan
  67. 1.2 Sistemul de drept romano-germanic
  68. 1.2.1 Formarea si raspândirea
  69. 1.2.2 Sistemul juridic francez – pilon al dreptului romano-germanic
  70. 1.2.3 Sistemul juridic german – cel de-al doilea pilon al dreptului romano-germanic
  71. 1.3 Marele sistem de common-law
  72. 2. Obiectul juridic al dreptului public si al dreptului privat
  73. 2.1 Léon Duguit 2.2 Maurice Hauriou
  74. 3. Configurarea diviziunii dreptului în sisteme juridice
  75. 3.1 Dreptul public. Principii si continut
  76. A. Principiile si cuprinsul dreptului constitutional
  77. B. Principiile si cuprinsul dreptului administrativ
  78. C. Principiile si cuprinsul dreptului penal
  79. D. Cuprinsul si principiile dreptului international public
  80. E. Cuprinsul si principiile dreptului public general
  81. 3.2 Dreptul privat. Principii si continut
  82. A. Principiile si cuprinsul dreptului civil
  83. B. Principiile si cuprinsul dreptului comercial
  84. C. Principiile si cuprinsul procedurii civile
  85. D. Dreptul privat general

Extras din proiect

CAPITOLUL I

Conceptul si configurarea notiunii de drept

1. Definitia dreptului

1.1 Conceptul notiunii de „drept”

Cuvântul „drept” ” este folosit în mai multe acceptiuni. El deriva de la latinescul directus, luat în sensul metaforic (directus de la dirigo, care însemna „drept” – orizontal sau vertical – de-a dreptul, direct). În limba latina, însa, cuvântul care corespunde substantivului drept, este jus (drept, dreptate, legi).

Într-un prim sens, cuvântul drept semnifica stiinta dreptului – ansamblu de idei, notiuni, concepte si principii care explica dreptul si prin intermediul carora dreptul poate fi gândit.

Într-un al doilea sens, cuvântul drept mai semnifica si facultatea unui subiect de a-si valorifica sau de a-si apara împotriva tertilor un anumit interes, legalmente protejat.

Pe masura evidentierii elementelor fundamentale ale dreptului se va enunta o definitie a acestuia.

Pentru a ajunge la o definitie se pleaca de la un fapt necontestat: sociabilitatea omului. Omul nu traieste izolat, ci în societate.

Aristotel (384 – 322 î.HR.) afirma: „omul este animal sociabil”.

Societatea este o grupare care implica legaturi, raporturi între membrii ei. Fara a reglementa aceste raporturi societatea s-ar dezagrega prin luptele dintre membrii ei. De aceea, de la începutul convietuirii lor în societate, oamenii au trebuit sa se supuna unor reguli care asigura ordinea si mentinerea autoritatii unui sef care, la început, avea puteri nelimitate. Aceste reguli de organizare a grupului si de reglementare a raporturilor dintre membrii lui au fost începutul „dreptului”.

Astazi, aceste reguli sunt fixate în textele de lege de catre stat si exista anumite autoritati care pot constrânge pe fiecare la respectarea lor. Posibilitatea de constrângere ce asigura obligativitatea regulilor dreptului este caracteristica lor esentiala.

O definitie previzorie ar putea fi urmatoarea: dreptul reprezinta complexul normelor aplicate rapoturilor sociale dintre oameni si executabile prin constrângere de catre autoritatea statului.

Ihering definea dreptul ca fiind totalitatea normelor în virtutea carora într-un stat se exercita constrângerea.

Durkheim afirma: „Orice precept de drept poate fi definit ca o norma de conduita sanctionata”.

Într-un alt sens regulile ce cârmuiesc raporturile sociale dintre oameni determina ceea ce îi este fiecaruia permis si ceea ce nu îi este permis, deci îngradesc libertatea fiecaruia, stabilind între ce limite el se poate misca liber si oprindu-l de a depasi aceste limite.

Se numeste drept orice prerogativa sau facultate recunoscuta cuiva de regulile de drept in vigoare. În acest sens dreptul este forma subiectiva prin care legile asigura fiecaruia participarea la bunurile ideale sau materiale. Astfel se spune: drept de proprietate (faculatea ce are cineva de a se folosi exclusiv si dispune de un lucru); drept de mostenire (prerogativa ce are cineva de a obtine în tot sau în parte averea unei persoane care a încetat din viata) sau drept de creanta (facultatea ce are cineva de a cere de la altul sa-i dea un obiect ori o suma de bani sau sa-i faca un serviciu). În acest sens, dreptul se numeste drept subiectiv (facultas agendi = facultatea de a face ceva), pe când dreptul în primul înteles este numit drept obiectiv (norma agendi = regula de conduita).

Un alt înteles al cuvântului „drept” este acela de studiu, de stiinta a dreptului. Stiinta dreptului cerceteaza atât normele de drept (dreptul obiectiv) cât si prerogativele consfintite prin aceste norme (drepturile subiective).

Se poate spune ca dreptul este un fapt social, la baza sa sta respectarea libertatii. Vointa subiectului dreptului constituie un element al acestuia. Alt element este interesul legitim al subiectului dreptului. Utilitatea sociala si idealul de justitie conditioneaza dreptul. Kant (1724 – 1804) definea dreptul ca fiind un acord al libertatii tuturor cu libertatea fiecaruia. Deci , un alt element din notiunea dreptului este libertatea.

Dreptul poate fi definit ca fiind totalitatea regulilor dupa care trebuie sa se poarte oamenii si pe care sunt constrânsi sa le respecte. Dreptul este un fenomen de generatie sociala care a fost exprimat prin adagiul „ubi societas ibi jus”.

Activitatea individului se exercita într-un spatiu unde se poate ciocni de o alta activitate. Astfel se explica aparitia în mediul social a normelor de drept ca un corolar al necesitatii de a stabili o reglementare a activitatilor individuale.

Preview document

Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 1
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 2
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 3
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 4
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 5
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 6
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 7
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 8
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 9
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 10
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 11
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 12
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 13
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 14
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 15
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 16
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 17
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 18
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 19
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 20
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 21
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 22
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 23
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 24
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 25
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 26
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 27
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 28
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 29
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 30
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 31
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 32
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 33
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 34
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 35
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 36
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 37
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 38
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 39
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 40
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 41
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 42
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 43
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 44
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 45
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 46
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 47
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 48
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 49
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 50
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 51
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 52
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 53
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 54
Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Tipuri de Drept - Public, Privat, Penal, International - In Sistemele Juridice.doc

Alții au mai descărcat și

Statul, formă complexă de organizare politică și socială

INTRODUCERE Cunoasterea si întelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o punere în lumina a contextului istoric, politic si...

Originea și apariția dreptului. dimensiunea istorică a dreptului

INTRODUCERE Istoria rămâne „cartea de căpătâi a popoarelor”, cum scria Mihail Kogălniceanu, iar „trebuinţa de istorie naţională”, spunea tot el în...

Izvoarele Dreptului Administrativ

I. Drept administrativ Dreptul administrativ se plasează, ca ramură de drept, în cadrul dreptului public. Ca ramura a dreptului public, dreptul...

Sisteme de drept contemporan - drepturile în Asia orientală

Am ales aceaste tema deoarece in aceasta perioada, Japonia si China si-au castigat un veritabil statut de mari puteri economice, dupa o lunga...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept internațional public - curs 2

Aparitia si evolutia istorica a dreptului international Relatiile de vecinatate dintre comunitatile care alcatuiau societatea gentilica au aparut...

Teoria Generală a Dreptului

CAPITOLUL I – DREPTUL SI STATUL Sectiunea I – Conceptul de drept §1. Notiunea de drept Cuvântul „drept” deriva din latinescul directus ceea ce...

Introducere în Istoria Dreptului 1

1) Responsabilitatea ministeriala consta în contrasemnarea tuturor actelor ministrilor de catre seful statului (monarh, presedinte)? 2)...

Te-ar putea interesa și

Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității

Introducere În literatura de specialitate întâlnim, pentru desemnarea preocupărilor practice legate de fenomenul criminal, formulări diverse, cum...

Victimologia și Consecințele Criminalității în Raport de Victimă și Societate

Titlul I Cap.I – Criminologia si domeniul ei de studiu 1.1 Originea criminologiei Criminalitatea, ca fenomen social, a aparut odata cu...

Locul și rolul dreptului în societatea contemporană

Originea și apariția dreptului. Accepțiunile noțiunii de „drept” Cuvântul „drept” poate fi folosit în mai multe accepțiuni, în funcție de context....

Introducere în Drept

1) Ce cuprinde sistemul stiintelor? 1 latura statica si latura dinamica 2 stiinte ale naturii, stiinte despre societate, stiinte despre gândire...

Noțiunea Dreptului Internațional Privat și Delimitarea de alte Ramuri de Drept

Tema 1 NOŢIUNEA DREPTULUI INTERNAŢIONAL PRIVAT ŞI DELIMITAREA DE ALTE RAMURI DE DREPT Amplificarea şi diversificarea relaţiilor internaţionale...

Introducerea în Drept

1) Ce cuprinde sistemul stiintelor? 1 latura statica si latura dinamica 2 stiinte ale naturii, stiinte despre societate, stiinte despre gândire...

Drept internațional public -1-

CAPITOLUL I NOTIUNEA SI TRÍSÍTURILE CARACTERISTICE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL 1. OBIECTUL DE REGLEMENTARE AL DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC În...

Ai nevoie de altceva?