Transmiterea Drepturilor de Creanță

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 32329
Mărime: 88.03KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Luha Vasile

Extras din document

1.1. Scurt istoric al instituţiei

Studiul obligaţiilor civile prezintă o importanţa considerabilă, atât din punct de vedere teoretic, cât si din punct de vedere practic.

Interesul practic este relevat, în primul rând, de multitudinea şi nesfârşita varietate a raporturilor juridice pe care oamenii, sub impulsul cerinţelor permanente ale vieţii, le leagă, în fiecare clipă. Pentru a-şi satisface cele mai elementare cerinţe ale vieţii-cum ar fi: procurarea celor necesare traiului, transportul în comun, etc. -oamenii încheie zilnic felurite contracte generatoare de obligaţii. Alături de aceste raporturi, create prin voinţa omului, exista raporturi ce se nasc independent de voinţa acestuia, de exemplu cele ce se nasc în temeiul răspunderii civile delictuale.

Aşadar, cele mai obişnuite acte ale vieţii cotidiene sunt tot atâtea surse de raporturi juridice, care formează obiectul teoriei generale a obligaţiilor.

Obligaţia civilă poate fi definită ca fiind raportul juridic în temeiul căruia o persoană este ţinuta să dea, să facă sau să nu facă ceva în favoarea altei persoane.1

Raportul juridic obligaţional se stabileşte între două persoane-subiectul activ(creditorul) şi subiectul pasiv(debitorul) şi are un conţinut economic. El cuprinde dreptul de creanţă ce aparţine creditorului şi datoria(obligaţia corelativă) ce aparţine debitorului.

O problemă care s-a pus de-a lungul timpului a fost aceea dacă latura activă şi latura pasivă a raportului juridic obligaţional pot fi transmise prin acte între vii sau pot fi transformate, adică dacă este admisă transmisiunea cu titlu particular a drepturilor de creanţă şi a datoriilor.

Recunoaşterea unei astfel de posibilităţi s-a produs destul de târziu, datorită dezvoltării comerţului şi a creditului şi sub influenţa progresului tehnic şi ştiinţific.

Patrimoniul unei persoane fizice poate forma obiectul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal la decesul acesteia. Aceasta înseamnă că elementele patrimoniului lui decujus –creanţe şi datorii, alături de drepturile reale-pot forma obiectul unei transmisiuni mortis causa, universale sau cu titlu universal.

Dreptul modern recunoaşte şi transmisiunea cu titlu particular a elementelor raportului juridic obligaţional- creanţa şi datoria.

Dacă dreptul modern recunoaşte aceasta posibilitate, nu la fel se întâmpla şi în vechiul drept roman.

Legătura juridică între subiecţii raportului juridic obligaţional se constituia sub forma unui raport de putere. Legătura juridica nu era una de facto, ci una de jure. Chiar din epoca străveche a fost înţeleasă această deosebire; debitorul intra sub puterea creditorului conform dreptului cetăţii şi nu datorită manifestării unilaterale de voinţă a acestuia. Rezultă cu prisosinţă acest lucru din procedura execuţională străveche: manus injectio.

Fie că era vorba de un debitor dintr-un contract de împrumut de bani(nexum), fie dintr-un contract oarecare, procedura execuţională putea fi declanşată doar in baza Legii cetăţii(chiar dacă până la votarea cunoscutei Lex poetelia-papiria din anul 326 Î. Hr., nexumul cuprindea propria formulă executorie.) şi a delegării creditorului de către magistratul judiciar.

Obligaţia civilă dădea drepturi care depindeau, în exercitarea lor, de voinţa creditorului.

Şi debitorul îşi poate manifesta voinţa după naşterea raportului obligaţional(juris vinculum) dar într-un mod extrem de restrâns: putea să execute obligaţia la care s-a obligat, şi, pe cale de consecinţă, să se libereze, după cum, neexecutând-o, rămânea la dispoziţia suverană a creditorului. Creditorul, personal, hotărăşte dacă să-şi execute debitorul, după cum poate alege diferite forme de executare:

-În epoca veche îl putea ucide pe debitor;

-Îl putea aservi, transforma în servus;

-În epoca Legii celor XII table, putea să-l vândă ca sclav-Trans Tiberim;

-In epoca clasică, ar fi putut obţine pe cale judiciară dublul valorii creanţei, pentru ca, mai târziu să apară aşa-numitele închisori ale datornicilor.

Transmiterea elementelor raportului juridic obligaţional- creanţa şi datoria- era cunoscută şi în dreptul roman, însă ca un mod de stingere a obligaţiilor:

-Novaţiunea prin schimbare de creditor(transcriptio a persona in personam);2

-Novaţiunea prin schimbare de debitor(novatio inter easdem personas).

Preview document

Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 1
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 2
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 3
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 4
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 5
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 6
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 7
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 8
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 9
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 10
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 11
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 12
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 13
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 14
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 15
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 16
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 17
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 18
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 19
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 20
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 21
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 22
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 23
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 24
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 25
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 26
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 27
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 28
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 29
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 30
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 31
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 32
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 33
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 34
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 35
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 36
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 37
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 38
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 39
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 40
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 41
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 42
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 43
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 44
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 45
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 46
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 47
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 48
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 49
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 50
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 51
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 52
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 53
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 54
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 55
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 56
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 57
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 58
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 59
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 60
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 61
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 62
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 63
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 64
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 65
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 66
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 67
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 68
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 69
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 70
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 71
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 72
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 73
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 74
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 75
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 76
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 77
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 78
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 79
Transmiterea Drepturilor de Creanță - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Transmiterea Drepturilor de Creanta.doc

Alții au mai descărcat și

Efectele Specifice Contractelor Sinalagmatice

Capitolul I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTRACTELE SINALAGMATICE I.1 Definirea contractului sinalagmatic Între contract, pe de o parte, şi...

Executarea Silita - Aspecte Comune

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EXECUTAREA SILITÃ 1.1 Scurt istoric al executãrii silite Executarea silitã, dupã cum s-a stabilit în...

Procurorul

Introducere Orice organizare statală presupune existenţa unor reguli de conduită, care alcătuiesc ordnea de drept în acel stat şi în baza cărora...

Zone Maritime - Supuse Juridic Statelor

CAPITOLUL I TERITORIUL DE STAT. NOŢIUNE, NATURĂ JURIDICĂ, DELIMITARE, COMPONENŢĂ. 1.1. Noţiune. Suveranitate teritorială. Teritoriul prezintă...

Statutul Refugiaților în Europa

INTRODUCERE ”Un loc pe care să-l numim acasă” Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar...

Percheziția ca Proces Probatoriu în Procesul Penal

INTRODUCERE Omenirea, în decursul dezvoltării sale istorice, a parcurs etape interesante, privite prin prisma evoluţiei fenomenelor criminalităţii...

Condițiile de Valabilitate ale Actului Juridic Civil

Introducere „Binefacerea cea mai mare pentru oameni este să dea şi să trăiască sub legi civile bune, ele îmblânzesc puterea şi o ajută să se facă...

Instituția Căsătoriei

I.1. Notiunea de casatorie I.1.1. Termenul de casatorie este folosit în doua sensuri si anume În primul rând casatoria înseamna actul juridic pe...

Te-ar putea interesa și

Cesiunea de creanțe - modalitățile de transmitere și transferare a drepturilor și obigatiilor civile

INTRODUCERE Raporturile obligaţionale ocupă, la momentul actual, un loc esenţial în viaţa de zi cu zi, iar marea majoritate a acestor raporturi...

Teoria generală a obligațiilor

Obligatia = o legatura de drept in virtutea careia trebuie sa platim ceva unei alte persoane potrivit dreptului cetatenilor (def data de romani)...

Cursuri Drept Civil - Drepturi Reale Principale

Dr. civil poate fi definit ca sistem de norme ce descriu modelul raportului juridic civil =>studiul dr civil e din aceasta perspectiva studiul...

Drept Civil - Teoria Generala a Obligatiilor

Sensurile cuvantului obligatie Termenul de obligatie are mai multe sensuri. Astfel, prin obligatie se intelege raportul juridic civil in temeiul...

Obligațiile Părților în Contractul de vanzare-cumparare

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE CONSIDERAȚII ACTUALE CU PRIVIRE LA CONTRACTELE SPECIALE 1. 0Considerații generale Alături de contractul de...

Casatoaria in Dreptul Roman

INTRODUCERE În lucrarea de faţă, ne-am propus să abordăm din punct de vedere legislativ, teoretic şi practic unele efecte patrimoniale pe care le...

Contractul de Factoring

PRELEGERI Factoringul este un institut nou al dreptului civil din Republica Moldova. Esenţa juridică a relaţiilor de factoring rezidă în cesiunea...

Drept Civil

Pentru dreptul civil persoana juridica este un subiect colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute de lege,...

Ai nevoie de altceva?