Tratatul de la Lisabona

Scurt istoric

Inevitabil, tratatul de la Lisabona este un document foarte lung – peste 300 de pagini în forma sa consolidată, incluzând anexele şi protocoalele. Acesta include numeroase dispoziţii din tratatele UE anterioare, modificate şi actualizate.

În cadrul acestui referat am atras atenţia în special asupra noilor elemente din tratatul de la Lisabona, elemente ale căror modificările esenţiale sunt redate în cele ce urmează, dar înainte cred că este important să arătăm drumul până la Lisabona parcurs de acest tratat.

Astfel, tratatul de la Lisabona a fost convenit după 6 ani de discuţii între statele membre pe tema reformelor care erau necesare pentru a face faţă provocărilor secolului al xxi-lea.

1952: tratatul de la Paris de instituire a comunităţii europene a cărbunelui şi oţelului;

1957: tratatele de la Roma de instituire a comunităţii economice europene şi a euratom;

1986: actul unic european;

1992: tratatul de la Maastricht;

1997: tratatul de la Amsterdam;

2001: tratatul de la Nisa;

29 octombrie 2004: Tratatul de instituire a unei constituţii pentru Europa semnat de statele membre la Roma;

Mai-iunie 2005: Franţa şi ţările de jos resping tratatul prin referendum

13 decembrie 2007: semnarea Tratatului de la Lisabona de către cele 27 de state membre;

2007-mai 2009: Tratatul de la Lisabona obţine aprobare parlamentară în 26 din cele 27 de state membre;

12 iunie 2008: în urma referendumului din Irlanda nu este obţinută majoritatea în favoarea ratificării;

19 iunie 2009: consiliul european a confirmat că, în continuare, comisia Europeană va include un cetăţean din fiecare stat membru. Şefii de stat sau de guvern au convenit asupra unor garanţii cu caracter obligatoriu cu privire la domeniile specifice identificate de autorităţile irlandeze în materie de fiscalitate, dreptul la viaţă, educaţie şi familie şi politica tradiţională de neutralitate militară a irlandei, garanţii care vor fi încorporate prin intermediul unui protocol în tratatele UE după intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona. Este, de asemenea, adoptată o declaraţie solemnă privind importanţa drepturilor lucrătorilor şi a serviciilor publice.

2 octombrie 2009: al doilea referendum în Irlanda.

În ţara noastră tratatul a fost ratificat în data de 04.02.2008, în urma aprobării prin votul parlamentului.

Introducere

Ca urmare a hotărârilor Conferinţei de la Berlin, a fost convocată la Lisabona, în zilele de 18 – 19 octombrie, Conferinta guvernamentală 2007, pentru a întocmi un ţratat modificator al tratatelor existente, în conformitate cu noile realităţi și sarcini ale Uniunii.

Renunaţându-se la ideea “Constituţiei Europei” obiectivul Conferinţei guvernamentale a fost acela de a întocmi un tratat menit să adapteze atât prevederile Tratatutului Uniunii Europene , dar cât și ale Tratatului prin care a fost instituită Comunitatea Europeană.

Cu prilejul dezbaterilor purtate în cadrul reuniunii de la Lisabona au trebuit să fie depășite o serie de noi divergenţe care ameninţau perfectarea documentelor amintite.

Astfel, desi problemele fuseseră convenite în principiu, Polonia a propus introducerea clauzei “Ioannuna”, care însemna posibilitatea acordată unor ţări – ramase în minoritate – să amâne pentru un timp aplicarea unor acte comunitare care le dezavantajau. La rândul său, Italia, care anterior dispusese de 78 de europarlamentari în Parlamantul European, nu a acceptat ideea ca numărul acestora să-i fie redus la 72, în conformitate cu noile reglementări, faţă de Marea Britanie care urma să aibă 73 iar Franţa 74.

În final, revendicările celor două ţări au fost acceptate, fiind recunoscută clauza “Ioannina”, dar cu posibilitatea modificării ei ulterior de către Consiliu, iar numărul europarlmentarilor italieni a fost stabilit la 73, ca și Marea Britanie, prin modificarea înţelegerilor convenite anterior.

În ce privește tratatul “modificator” sau de “reformă”, acesta consta dupa cum s-a arătat – din prevederile modificatoare a două tratate , renunţându-se la ideea adoptării unui Tratat Constituţional separat, deși multe din prevederile fostului tratat constituţional se regăsesc în modificările adoptate.