Tratatul de la Lisabona

1. Introducere

Fie că va fi ratificat sau nu, Tratatul de la Lisabona reprezintă unul dintre documentele cheie ale Uniunii Europene. Acesta stabileşte care sunt competenţele Uniunii Europene şi mijloacele pe care aceasta le poate utiliza şi modifică structura instituţiilor şi modul de funcţionare a acestora.

Acesta este cel mai recent dintre tratatele care, în trecut, au modificat tratatele în baza cărora au fost instituite Comunităţile şi Uniunea Europeană, precum Actul Unic European (1986), Tratatul privind Uniunea Europeană (Maastricht, 1992), Tratatul de la Amsterdam (1997) şi Tratatul de la Nisa (2001).

Tratatul de la Lisabona, publicat în cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv limba română – cu titlul complet Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene – a fost semnat la 13 decembrie 2007 de către şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Cel mai important lucru este că, în ciuda criticilor şi a opiniilor pesimiste, tratatul a reuşit să păstreze cele mai importante prevederi din Tratatul privind o Constituţie Europeană. Chiar dacă nu păstrează elementele formale ale unei Constituţii, Tratatul de reformă reafirmă valorile Uniunii Europene şi păstrează cele mai importante prevederi ale Constituţiei din punctul de vedere al legitimităţii democratice, al eficienţei şi al afirmării drepturilor cetăţenilor.

Fie că vorbim despre personalitatea juridică a Uniunii, fie că ne referim la Carta Drepturilor Fundamentale sau la creşterea influenţei Parlamentului European sau a parlamentelor naţionale, toate acestea sunt progrese care vor contribui la creşterea eficienţei instituţiilor europene şi a proceselor de luare a deciziei în Uniunea Europeană. Tratatul de reformă va oferi Uniunii Europene instrumente mai bune de răspuns la provocările globale cum ar fi schimbarea climatică, securitatea energetică, terorismul internaţional, crima organizată transfrontalieră, imigraţia, viitorul şi politica de extindere a Uniunii Europene.

Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, după ce a fost ratificat de toate statele membre în conformitate cu cerinţele lor constituţionale şi este primul tratat al Uniunii semnat de România în calitate de stat membru UE.

Tratatul defineşte Uniunea drept un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, instituit în respectul drepturilor fundamentale şi a diferitelor sisteme şi tradiţii juridice ale statelor membre.

,,Dacă va fi ratificat cu succes, Tratatul de la Lisabona va fi un pas decisiv înainte în evoluţia constituţională a Uniunii Europene”, spune Profesorul Andrew Duff, membru al Conferinţei Interguvernamentale şi lider al delegaţiei britanice din grupul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din Parlamentul European.