Violența domestică asupra femeii

Si-au unit destinele acum 33 de ani, intr-un sat din Moldova. Au venit in Valea Jiului, sotul s-a angajat, iar ea a crescut cinci copii ca niste raze de soare. Si-au cladit un camin cald si primitor, patru dintre copii s-au asezat la casele lor. Argintul li s-a impletit in par, iar casa s-a umplut de rasetele cristaline ale nepotilor.

Privita de afara aceasta poveste este mirifica, iti vine sa spui, insa…Barbatul ridica mana si o loveste peste obraz pe mama celor cinci copii, continua sa o loveasca…ea reuseste sa scape si se adreseaza Politiei de Proximitate. Deschizi usa si gasesti o fata de 15 ani, care plange cu pumni stransi, privindu-te cu disperare, ca mama si tata nu se inteleg. Aceasta poveste este veche, nimeni n-a stiut ce se intampla in caminul “cald si primitor”. Mama, privind in ochii plini de lacrimi ai fetei, povestea cu amaraciune in glas intamplari peste care s-a asezat praful, intamplari care au fost ascunse copiilor.

Aceasta trista poveste a fost relatata de Organizatia pentru Tineret Phoenix, organizatie de la care ea a cerut ajutor. Insa nu este cel mai trist caz dintre cele care ajung la cunostinta autoritatilor abilitate sa intervina in asemenea situatii.

Se poate spune ca este unul dintre cele mai “fericite” cazuri de violenta domestica, care ajunge in atentia noastra, pentru ca aproape zilnic sunt prezentate in mass-media situatii terifiante, si inca mult prea multe raman necunoscute, nemarturisite.

Fenomenul violentei domestice este oarecum nou, ca si abordare, societatii romanesti. Violenta familiala este considerata o problema sociala importanta, care a ajuns pe lista dezbaterilor si reglementarilor publice abia in ultimele decenii. In tarile occidentale procesul privind interventia in situatiile de violenta, cat si prevenirea si combaterea acestui flagel, a inceput in anii ’70, iar la noi si in alte tari fost comuniste el a inceput abia dupa 1990. Cu toate acestea problema violentei din societate, in general, si cea a violentei din familie, in special, au ramas nerezolvate in toate tarile lumii. Cu toate ca traim intr-o lume inalt tehnologizata, am pasit nu de mult in al III lea mileniu si avem pretentia ca suntem persoane civilizate, care au ajuns la cel mai inalt grad de cunoastere de pana acum, inca nu am scapat de raul obicei de “a da cu pumnul in masa” (si nu numai) la propriu si la figurat, pentru a arata cine suntem si ce putem, in comparatie cu ceilalti. Ba inca gradul de sadism si intensitatea violentei au crescut, dupa cum arata cercetarile in domeniu.

Referitor la prevalenta cazurilor de violenta conjugala, cu ocazia cuvantului de inchidere la Conferinta Europeana a Femeilor din Lisabona (2000), comisarul european Ana Diamantopoulou daclara ca:

-Intre varsta de 15 si 44 de ani mai multe femei sunt schilodite sau omorate prin acte de violenta de gen, decat in razboaie

-In Africa de Sud, la fiecare 20 de secunde o femeie este violate, dar numai 1 din 35 de femei depune plangere

-In Austria, 50% dintre divorturi sunt motivate prin acte de violenta domestica

-In Finlanda, 22% dintre femei au avut de suferit diferite forme de violenta din partea partenerilor lor

-In Olanda, 1 din 5 femei au suferit la un moment dat violenta fizica din partea sotului sau a unui partener, iar in Portugalia o femeie din doua

-In Irlanda, jumatate din femeile care au decedat prin crima au fost omorate de soti sau parteneri

-In UE, datele privind raportul mediu de femei care au trait pe parcursul vietii experiente de violente este de 1 la 4

Asadar, violenta domestica exista in toate tarile, atat in cele cu o economie dezvoltata, cat si in cele sarace; exista in toate clasele sociale si la toate nivelele de educatie. Desi datele oficiale ale politiei indica mai multe acte de violenta in randul celor cu un nivel socio-economic si de educatie mai scazut, datele unor cercetari recente din Olanda, Italia si Finlanda arata ca aproape jumatate din cei care comit acte de violenta impotriva partenerilor au diplome de studii superioare si ca unii oameni respectati in comunitate pot fi violenti in viata privata . Daca ar fi numai sa privim la “stirile de la ora 5” sau in presa scrisa, am vedea ca aceste lucruri sunt foarte apropiate si de realitatea din Romania.

Datele prezente in statistici sunt cutremuratoare, insa reprezinta doar varful aisbergului, intrucat o buna parte a cazurilor de violenta domestica raman necunoscute politiei sau altor organisme abilitate, victimele preferand sa ascunda suferinta suportata, din diverse motive, sau sunt fortate sa pastreze tacerea, astfel incat aceste cazuri de violenta raman “in casa”.

Apare intrebarea ce este de facut?, avand in vedere realitatea trecuta, cat si cea prezenta ajungem sa ne intrebam spre ce ne indreptam?

Violenta domestica este un flagel al societatii românesti si al familiei, producând dezintegrarea acesteia din urma ca unitate sociala. Datorita consecintelor devastatoare în plan social, abuzul domestic nu mai reprezinta o chestiune privata, devenind o problema publica. Acest lucru justifica interventia actorilor publici în eradicarea fenomenului, prin elaborarea unui set de masuri legislative care sa protejeze victimele si sa previna/combata violenta în familie, crearea unor institutii specializate care abordeaza multilateral problema.

Se spune ca celula de baza a societatii estefamilia. Daca societatea nu isi vindeca celulele, atunci cine sa o faca?...Noi toti suntem responsabili de bunul mers al acestui sistem, asa ca trebuie sa STERGEM LACRIMI SI SA OPRIM VIOLENTA. Ca si membri ai societatii, dar mai ales ca si asistenti sociali, avem obligatia, daca nu legala, macar morala, de a interveni in prevenirea si combaterea acestui fenomen social atat de raspandit. Cu privire la acest aspect voi reveni pe parcursul acestei lucrari, dupa ce mai intai voi vorbi despre fenomenul violentei domestice per ansamblu, cat si despre reglementarile legislative referitoare la aceasta problema sociala.

Fenomenul Violentei Domestice

1. Definirea conceptului de violenta domestica. Delimitari conceptuale

Fenomenul violentei domestice este prezent in realitatea noastra de zi cu zi, mai aproape sau mai departe de caminul nostru, de valorile noastre, de obiceiurile privind rezolvarea conflictelor si de cele privind autocontrolul asupra impulsurilor. Evantaiul formelor de violenta este larg, cuprinzand toate aspectele personalitatii: fizic, psihic (emotional), moral si sexual.