Voința Juridică

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 27318
Mărime: 107.87KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Dr. Ionel Reghini
UNIVERSITATEA ‘BABEŞ-BOLYAI’ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

1. Consideraţii introductive 4

1.1. Prelimiarii 4

1.2. Definiţie 5

1.3. Bazele ştiinţifice ale construcţiei voinţei juridice 6

1.4. Procesul psihologic de formare a voinţei juridice

2. Consimţământul, element al voinţei juridice 9

2.1. Corelaţia dintre consimţământ şi voinţă juridică 9

2.2. Principiile voinţei juridice 10

2.2.1. Principiul autonomiei de voinţă 10

2.2.1.1. Teoria autonomiei de voinţă 10

2.2.1.2. Principiul autonomiei de voinţă în dreptul românesc 11

2.2.1.3. Limitele autonomiei de voinţă 12

2.2.2. Principiul priorităţii voinţei interne 13

2.3. Condiţiile consimţământului 15

2.4. Viciile de consimţământ 19

2.4.1. Viciile voinţei sau vicii de consimţământ ? 20

2.4.2. Eroarea 22

2.4.2.1. Definiţie şi reglementare 22

2.4.2.2. Clasificarea erorii 23

2.4.2.3. Structura erorii – viciu de consimţământ 24

2.4.2.4. Condiţiile de existenţă ale erorii–viciu de consimţământ 24

2.4.2.5. Eroarea de drept 26

2.4.3. Dolul 36

2.4.3.1. Definiţie şi reglementare 36

2.4.3.2. Clasificarea dolului 37

2.4.3.3. Structura dolului 38

2.4.3.4. Condiţiile dolului 39

2.4.3.5. Proba dolului 41

2.4.3.6. Dolul prin reticenţă 42

2.4.3.7. Dolul în materie testamentară 45

2.4.4. Violenţa 46

2.4.4.1. Consideraţii generale cu privire la violenţă 46

2.4.4.2. Definiţie şi reglementare 47

2.4.4.3. Clasificarea violenţei 49

2.4.4.4. Elementele structurale ale violenţei 50

2.4.4.5. Condiţiile violenţei 54

2.4.5. Leziunea 55

2.4.5.1. Definiţie şi reglementare 55

2.4.5.2. Structura leziunii 56

2.4.5.3. Condiţiile leziunii 57

2.4.5.4. Domeniul de aplicare 57

2.4.5.5. Caracterul autonom al leziunii 58

2.4.6. Sancţiunea viciilor de consimţământ 59

2.4.7. Comparaţie între viciile de consimţământ

3. Cauza, element al voinţei juridice 62

3.1. Noţiunea de cauză 62

3.2. Corelaţia dintre cauză şi voinţă juridică 63

3.3. Elementele cauzei 63

3.4. Fundamentul concepţiei de cauză 65

3.5. Condiţiile de admisibilitate ale cauzei 66

3.6. Condiţiile de valabilitate ale cauzei 68

3.6.1. Cauza trebuie să existe 68

3.6.2. Cauza trebuie să fie reală 69

3.6.3. Cauza trebuie să fie licită 70

3.6.4. Cauza trebuie să fie morală 70

3.6.5. Liberalităţile între concubini 71

3.7. Rolul cauzei 74

3.8. Proba cauzei 74

3.9. Cauza liberalităţilor

4. Concluzie 77

Extras din document

1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

1.1. Preliminarii

Voinţa este neîndoielnic unul dintre cuvintele cu o mare frecvenţă în limbajul uzual datorită, in principal, faptului că acest termen se asociază dorinţei omului de a tinde către ceva, de a realiza ceva, de a înfăptui anumite scopuri, de a obţine cele necesare traiului zilnic, de a împlini un ideal etc.

Aproape că nu există domeniu de activitate în care să nu se întrebuinţeze acest cuvânt, fie in legătură cu ce işi propune fiecare specialist, fie pentru că, în anumite limite specialiştii operează cu această categorie psihologică, fiind neîndoielnic faptul că voinţa – categorie psihologică – are o serie de aplicaţii în domenii ale stiinţei şi practicii (de exemplu în teoria şi practica medicală se apelează tot mai mult la factorul psihologic urmărindu-se să se insufle pacientului voinţa de a trăi, de a se face bine, capacitate datorită căreia vindecarea devine mai uşor de realizat) .

În domeniul dreptului, voinţa se întâlneşte la fiecare pas: voinţa de stat care este încorporată în lege (legea nefiind altceva decât expresia acestei voinţe), voinţa individuală (unilaterală) care se poate manifesta fie în vederea realizării unor acorduri de voinţă, fie pentru că în mod excepţional produce ea singură efecte juridice ; efectele juridice ale acţiunilor sau inacţiunilor omului diferă uneori de faptul dacă acestea sunt voluntare sau involuntare.

Dacă la toate acestea adăugăm interesul pe care îl prezintă astăzi voinţa statelor şi popoarelor în dreptul internaţional, în edificarea păcii mondiale avem, în linii generale, imaginea a ceea ce înseamna voinţa în drept.

1.2. Definiţie

Literatura de specialitate acordă neîndoielnic din ce în ce tot mai puţină atenţie acestui concept, voinţa. Din „tăcerea” literaturii de specialitate s-ar putea trage concluzia că este posibil ca psihologia să nege existenţa voinţei şi importanţa ei. Dar, este clar că psihologia nu neagă voinţa ci respinge doar sensul empiric al voinţei, voinţa considerată ca şi entitate distinctă şi independentă.

Literatura de specialitate consideră că voinţa este o capacitate a omului de a-şi propune scopuri şi de a-şi realiza aceste scopuri pe calea unor activităţi care implică învingerea anumitor obstacole prin punerea în funcţiune a resurselor sale psihice şi morale.Voinţa este capacitatea omului de a-şi planifica, de a-şi organiza, de a efectua şi de a-şi controla activitatea în vederea realizării scopurilor .

Voinţa este considerată a fi, conform definiţiei date de psihologie, capacitate şi proces psihic de conducere a activităţilor sub toate aspectele ei, sistem de autoreglaj superior întrucat este efectuat precumpănitor prin cel de-al doilea sistem de semnalizare şi implică deliberare, scop şi pe plan elaborat conştient, organizarea forţelor proprii prin stăpânirea unora şi mobilizarea şi angajarea altora.

În literatura juridică de specialitate voinţa este considerată a fi elementul fundamental (constitutiv) al actului juridic în construcţia căreia intră două elemente: consimţământul, constând în hotărârea de a te obliga juridiceşte şi manifestarea ei în exterior, şi cauza adică scopul urmărit.

Unii autori consideră ca o condiţie esenţială de validitate a actului juridic (sau ca un element structural) voinţa juridică, element ce înglobează deopotrivă, atât consimţământul cât şi cauza actului juridic, alţi autori, dimpotrivă analizează voinţa ca şi element identic cu consimţământul, cauza constituind un element distinct de voinţă. Poziţia tradiţională în literatura română consacrată de art.948 Cod civil are în vedere cauza şi consimţământul ca şi condiţie a actului juridic civil şi nu voinţa ca element care include pe cele două condiţii.

1.3. Bazele ştiinţifice ale construcţiei voinţei juridice

Psihologia ne furnizează datele pe baza cărora se face construcţia voinţei juridice. Astfel potrivit acestei ştiinte, fenomenele psihologice se împart în fapte de inteligenţă sau de conştiinta, de sensibilitate şi de voinţă dar această împărţire nu are decât valoarea unei metode de cercetare. Aceste trei laturi ale vieţii psihice – cunoaşterea, afectivitatea şi voinţa – nu sunt despărţite între ele prin hotare de netrecut. În realitatea ei psihologică, voinţa reprezintă un fenomen complex care cuprinde şi stări intelectuale şi stări afective, caracterul său propriu constând în aceea că este o sinteză nouă şi activă a unor elemente foarte variate şi pe care le putem clasifica în toate celelalte categorii de fenomene psihologice.

Preview document

Voința Juridică - Pagina 1
Voința Juridică - Pagina 2
Voința Juridică - Pagina 3
Voința Juridică - Pagina 4
Voința Juridică - Pagina 5
Voința Juridică - Pagina 6
Voința Juridică - Pagina 7
Voința Juridică - Pagina 8
Voința Juridică - Pagina 9
Voința Juridică - Pagina 10
Voința Juridică - Pagina 11
Voința Juridică - Pagina 12
Voința Juridică - Pagina 13
Voința Juridică - Pagina 14
Voința Juridică - Pagina 15
Voința Juridică - Pagina 16
Voința Juridică - Pagina 17
Voința Juridică - Pagina 18
Voința Juridică - Pagina 19
Voința Juridică - Pagina 20
Voința Juridică - Pagina 21
Voința Juridică - Pagina 22
Voința Juridică - Pagina 23
Voința Juridică - Pagina 24
Voința Juridică - Pagina 25
Voința Juridică - Pagina 26
Voința Juridică - Pagina 27
Voința Juridică - Pagina 28
Voința Juridică - Pagina 29
Voința Juridică - Pagina 30
Voința Juridică - Pagina 31
Voința Juridică - Pagina 32
Voința Juridică - Pagina 33
Voința Juridică - Pagina 34
Voința Juridică - Pagina 35
Voința Juridică - Pagina 36
Voința Juridică - Pagina 37
Voința Juridică - Pagina 38
Voința Juridică - Pagina 39
Voința Juridică - Pagina 40
Voința Juridică - Pagina 41
Voința Juridică - Pagina 42
Voința Juridică - Pagina 43
Voința Juridică - Pagina 44
Voința Juridică - Pagina 45
Voința Juridică - Pagina 46
Voința Juridică - Pagina 47
Voința Juridică - Pagina 48
Voința Juridică - Pagina 49
Voința Juridică - Pagina 50
Voința Juridică - Pagina 51
Voința Juridică - Pagina 52
Voința Juridică - Pagina 53
Voința Juridică - Pagina 54
Voința Juridică - Pagina 55
Voința Juridică - Pagina 56
Voința Juridică - Pagina 57
Voința Juridică - Pagina 58
Voința Juridică - Pagina 59
Voința Juridică - Pagina 60
Voința Juridică - Pagina 61
Voința Juridică - Pagina 62
Voința Juridică - Pagina 63
Voința Juridică - Pagina 64
Voința Juridică - Pagina 65
Voința Juridică - Pagina 66
Voința Juridică - Pagina 67
Voința Juridică - Pagina 68
Voința Juridică - Pagina 69
Voința Juridică - Pagina 70
Voința Juridică - Pagina 71
Voința Juridică - Pagina 72
Voința Juridică - Pagina 73
Voința Juridică - Pagina 74
Voința Juridică - Pagina 75
Voința Juridică - Pagina 76
Voința Juridică - Pagina 77
Voința Juridică - Pagina 78
Voința Juridică - Pagina 79
Voința Juridică - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Vointa Juridica
    • Coperta.doc
    • lucrare de licentaFINAL-modific.doc

Alții au mai descărcat și

Moștenirea Testamentară

INTRODUCERE Potrivit art.650 C.civ. patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai în temeiul legii (la persoanele, în ordinea şi în cotele...

Raportul Liberalităților

CAPITOLUL I.: Consideraţii prealabile; Noţiunea raportului liberalităţilor ; Scurt istoric al instituţiei raportului Secţiunea 1.: Consideraţii...

Moștenirea - oprirea pactelor asupra unei succesiuni viitoare

INTRODUCERE Dreptul civil este una din ramurile principale ale sistemului unitar al dreptului din Romania, cuprinzand ansamblul normelor juridice...

Consimțământul în Actele Juridice Civile

Consimtamântul este acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotarârea de a incheia un act juridic...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Principiul Libertății Contractuale

Principiul libertăţii contractuale 1. Noţiuni generale privitoare la contract Pentru a începe sa vorbim despre un principiu specific...

Drept penal special semestrul II

INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII Ofensa adusă unor însemne- art. 236 – 1. Conţinutul juridic Potrivit alin. 1, infracţiunea constă în orice...

Liberalitățile în Dreptul Succesoral Testamentul și Donația

INTRODUCERE Teza este o prezentare teoretica, normativa si practica în dreptul succesoral, care, desi au fost cercetate de diversi autori în...

Te-ar putea interesa și

Nulitatea și Revocarea Actelor Juridice Administrative

CAPITOLUL I ACTELE DE DREPT ADMINISTRATIV. REGIMUL JURIDIC APLICABIL l. Noţiunea de act juridic de drept administrativ Legislaţia, practica...

Incheierea Contractului Individual de Munca

CAPITOLUL 1- Importanta contractului individual de munca Conditiile realitatii contemporane reclama acordarea, de catre legiuitor, a unei...

Competența Instanțelor De Contencios Administrativ în Soluționarea Litigiilor între Funcționarul Public și Autoritatea Administrativă în Care își Desfășoară Activitatea

Capitolul I Noţiuni introductive Secţiunea 1 Administraţia Publică §1. Executivul 1. Puterea executivă. Această noţiune este foarte vagă având...

Consimțământul în Actele Juridice Civile

I. NOTIUNI GENERALE Expresia act juridic se întrebuinteaza atât în doctrina, practica si chiar în legislatie în doua sensuri cu valori diferite....

Legătura dintre Consimțământ și Voința Juridică

Consimţământul reprezintă voinţa internă de a încheia contractul exteriorizată sau manifestată. Altfel spus, consimţământul reprezită...

Comparație între actele și contractele administrative

Capitolul I. Actele administrative Definitie: Actul administrativ este acea formă principală a activităţii organelor administraţiei publice, care...

Drept Constitutional

Actele Parlamentului Parlamentul adopta acte cu caracter politic sau juridic. Din randul actelor politice amintim Declaratia de politica interna,...

Considerații generale asupra evoluției legislației contenciosului administrativ în România

Evolutia istorica a contenciosului administrativ roman Contenciosul nostru administrativ a cunoscut mai multe perioade determinate de schimbari...

Ai nevoie de altceva?