Amenajări pentru protecția solului

CAP. I. DATE DE BAZĂ

1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Sub aspect geografic, zona este situată la N-NV de Municipiul Bârlad, în apropierea punctului de debuşare al râului Tutova în râul Bârlad. Perimetrul studiat se află situat pe interfluviul Tutova-Valea Seacă, la est de drumul judeţean Bârlad-Bacău ( care este situat pe cumpăna de ape între Valea Seacă şi Tutova), fiind denumit Valea Vasilache, microbazinul hidrografic cu versanţii asimetrici, cu suprafaţa de 152 ha, valea având caracter subsecvent.

Versantul drept este orientat de la N-E către S-E, având panta generală de 10-15 % şi expoziţie N-V, fiind mai scurt. Interfluviul dintre Valea Seacă şi Valea Vasilache se reprezintă ca un bot de deal larg, uşor înclinat către sud.

Aşezarea bazinului este redată în planşa Plan de ansamblu localizarea bazinului hidrografic Valea Vasilache.

2. STUDIUL CLIMATIC

Temperatura

Temperatura medie anuală este de 8,90C, mediile lunare variind între -3,60C în luna ianuarie şi +21,80C în luna iunie. Temperatura medie pe anotimpuri se reprezintă astfel: iarna -1,60C, primăvara +8,90C, vara +210C, toamna +10,70C. Temperatura maximă absolută a atins valori de 39,70C, iar temperatura minimă absolută de -35,50C. Amplitudinea termică medie anuală a ajuns până la 25,30C, iar cea maximă pînă la 70,20C.

Temperatura medie cea mai scăzută este a lunii ianuarie ce valoare de -3,60C. Ceea ce este important este faptul că aceste temperaturi găsesc de cele mai multe ori câmpul lipsit de stratul de zăpadă protector, favorizând procesul de migrare a apei de adâncime sper suprafaţa şi formând lentile de gheaţă deosebit de periculoase la dezgheţ.

Durata intervalului de îngheţ este destul de mare – 193 zile. Data medie a primului îngheţ este 13 octombrie. Faţă de această dată s-au înregistrat următoarele variatţii:

▪ cel mai timpuriu: 17 septembrie;

▪ cel mai târziu: 13 noiembrie;

Data medie a ultimului îngheţ este 24 aprilie, cu următoarele variaţii:

▪ cel mai timpuriu: 30 martie;

▪ cel mai târziu: 22 mai.

Suma temperaturilor în perioada 1 martie – 31 octombrie este de 3630,700C cu o temperatură medie a intervalului de +14,80C.

Suma anuală a radiaţiilor solare globale este de 110-130 Kcal/cm2.

Precipitaţiile

Regimul pluviometric se caracterizează printr-un grad mare de torenţialitate, ceea ce face ca o bună parte din precipitaţiile căzute să nu se înmagazineze în sol,ci să se scurgă , determinînd eroziunea de suprafaţă şi de adîncime. Media precipitaţiilor anuale este de 473 mm repartizate pe anotimpuri astfel: iarna 88,7 mm ; primăvara 107,1 mm ; vara 180,6 mm ; toamna 96,6 mm.

Cea mai mare cantitate de precipitatii se înregistrează în cursul verii, când se pot atinge valori de peste 300 mm. Precipitaţiile sub formă de grindină se înregistrează la interval de 4-5 ani o dată.

Precipitaţiile sub formă de zăpadă se înregistrează începând din decada a treia a lunii octombrie şu durează până în prima decada a lunii aprilie. Zilele cu precipitaţii sub formă de zăpadă se înregistrează cu frecvenţă mai mare în luna ianurie. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă este de 40-60 zile. Zăpada este viscolită şi depozitată în adăposturi.

În perioada de vegetaţie 1 martie – 31 octombrie cad 343,4 mm ,iar perioada 31 octombrie – 1 martie cad 129,6 mm. Ca aspect general, precipitaţiile înregistrează un maxim în luna iunie, perioadă ce corespunde de altfel cu sezonul critic de eroziune. De remarcat faptul ca 47% din volumul anual de precipitaţii cad în sezonul critic de eroziune, fapt ce explică valori mari pe care eroziunea le înregistrează în Podişul Bârladului.

Regimul eolian

Vântul cel mai frecvent este cel din nord (Crivăţul) care suflă cu o frecvenţă de 30,95 şi cu o viteză medie de 3,1 m/s. Urmează cel N-E (Băltăreţul), cu o frecventă de 8,5 % şi o viteză medie de 2,2m/s. Aceasta aduce vara secetă pronunţată, iar iarna viscole puternice însoţite de scăderi accentuate de temperatură. Vara cele mai frecvente vânturi sunt cele din sud care bat cu o frecventă de 10,1% şi o viteză medie de 2,4 m/s. Aceastea aduc, de cele mai multe ori, ploi torenţiale însoţite de descărcări electrice.

Umiditatea relativă a aerului este în medie de 68% anual, iar umiditatea relativă medie la ora 14 în luna iulie este de 14-56%. Nebulozitatea este în medie de 5,3 % anual.

3. RELIEFUL

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat este situat în sudul Colinelor Tutovei, unitate de relief componentă a Podişului Bârladului.

Aspectul actual al reliefului se datorează interacţiunii factorilor endogeni (structură geologică, alcătuirea petrografică) cu cei exogeni (condiţii climatice, reţeaua hidrografică, vegetaţia şi influenţa antropică).

În Colinele Tutovei predomincă relieful sculptural. Acest lucru se datorează constituţiei geologice din roci friabile care au permis adăncirea reţelei hidrografice, o dinamică accentuală a proceselor de pantă şi crearea unei energii mari de relief.

Caracterizarea zonei colinelor joase (subunitate geomorfologică situată în partea de sud-est a Colinelor Tutovei), unde este localizat perimetrul studiat, o constituie altitudinile sub 400 m, densitatea reţelei hidrografice sub 0,8 Km/Km2, energia reliefului de 150-200m, iar valoarea pantelor este mai redusa decât în celelalte zone ale Colinelor Tutovei. Din această cauză, intensitatea proceselor geomorfologice este mai slabă.