Analiza de stare a ecosistemului Lacul Natural de Baraj Cuejdel (Lacul Crucii) - județul Neamț

INTRODUCERE

Lacul de baraj natural Cuiejdel, situat la 25 km de Piatra Neamt, s-a format recent (1978), prin surpare si alunecare. Este cel mai mare lac de baraj natural din tara noastra.

Particularitatile deosebit de interesante si unice ale acestui lac justifica realizarea studiului stiintific complex privind biodiversitatea floristica, fitocenologica, faunistica si caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv.

L a c u l C u i e j d e l, asociat cu complexul de lacuri mai mici, toate formate prin baraje naturale, reprezinta în acest moment, un “ m a r t o r ” în studiul si evolutiei lanturilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre.

Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Muntii Stânisoarei, în bazinul superior al râului Cuiejdi, respectiv, în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.1), la cca. 21 km NNV de Piatra Neamt. are o lungime de 1 km,o suprafata de 2,2 ha, o adâncime maxima de 16 m si un volum de un volum de 907.000 mc.

Fig.1 – Pozitia geografica a lacului Cuiejdel ( dupa N.Radoane-2002, MS.)

Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafata de 35 ha, ce s-a produs pe versantul stâng al vaii, în mai multe etape, începând cu anul 1978, culminând cu cea din 1991, când a barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantitati de apa

Datorita precipitatiilor abundente din perioada calda a anului 1991 ( mai- august- valoare cumulata de 741,4 mm precipitatii), procesul de alunecare s-a amplificat, astfel ca fundul albiei pârâului Cuiejdel, între km 0,5 si 1,5 amonte de confluenta Cuiejdiului, a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. Grosimea depozitelor variaza între 5- 25 m sau chiar mai mult în zona barajului.

În aval de lacul Cuiejdel s-au format înca 4 mici lacuri, cu suprafete de câteva sute de m2.

Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafata de 8,75 km2 (48,22% revine subbazinului paraului Cuiejdel,29,25 % provine de la subbazinul paraului Glodu,22,53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitatii de pe varsanti. Barajul natural are o înaltime cuprinsa între 25 si 30 m, cu valori mai mari spre malul stâng si mai reduse spre cel drept si lungime de circa 80 m. Nivelul apei din lac a fost constant si s-a situat la altitudine absoluta de 665,5 m pâna în anii 1994-1995, când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub forma de albie. La acelasi nivel, suprafata determinata topografic era de 12,2 ha. Lungimea lacului ajungea la 1,0 km, iar latimea medie la 102 m. Valorile maxime de latime ating 185 m la confluente. Exceptând sectorul situat între prof. III si baraj, unde latimile nu depasesc 80 m, în rest se încadreaza în general între 125 si 140 m (Radoane 2002-MS.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al vaii.

Faza actuala a alunecarii nu poate fi considerata de stabilizare totala, fenomenul putându-se, în anumite conditii, activa din nou, mai ales în conditiile în care, în perioada prezenta ( 2003 - 2004 ) s-a construit un nou drum, care începe de la Cracaoani si acum înconjoara aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel.

Caracteristicele geomorfologice, limnologice, biodiversitatea specifica a lacului care prezinta un mare interes stiintific si frumusetea deosebita peisagistica a zonei atesta unicitatea si importanta acestui lac , constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordarii pentru lacul Cuiejdel, a statutului care sa permita o protectie speciala , pentru a se pastra - si pentru urmasi - acest minunat dar al naturii.

În continuare prezentam unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel, din care rezulta, comparativ cu alte lacuri asemanatoare ( în special Lacu Rosu ), ca este cel mai important lac de baraj natural din tara.

Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2, lungime: 24 km ), afluent al Bistritei pe stânga, cu punct de confluenta lânga Piatra Neamt, lacul Cuiejdel , este cel mai mare lac de baraj natural din tara.

Zona de alimentare a lacului este delimitata de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord; culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est; Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul vaii principale, pe directia nord vest –sud est, iar la confluenta principalilor tributari, pârâurile Cuiejdel si Glodu, se ramifica pe cele doua vai, cu extinderea mai mare pe valea principala Are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafata de peste 35 ha, care a afectat versantul stâng al vaii Cuejdiului, în mai multe etape incepând din anul 1978 si pana in anul 1991 când masa alunecarii de teren a barat in totalitate albia pârâului, fapt care a determinat marirea în mod considerabil a volumului apei acumulate.

Alunecarea a fost determinata de. particularitatile substratului geologic, precipitatiile abundente , cutremurul din anul 1990 etc. Lungimea sectorului pe care s-a produs aceasta perturbare a fost de circa 1km, iar grosimea pe care s-a realizat sectionarea deluviului a variat între 3-15 m.

Dar, consideram ca principala cauza a multiplelor alunecari o constituie actiunea omului , care prin constructia vechiului drum forestier în aceasta zona a sectionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng, declansând alunecarea initiala si avalansa de alunecari care a urmat. Deci la formarea acestui lac de baraj natural, au contribuit în mod însemnat actiunile antropice, care se continua si acum, prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004, defrisari, turism ne-ecologic etc

Lacul Cuiejdel (jud.Neamt) prezinta numeroase asemanari, dar si deosebiri, cu Lacu Rosu (jud.Harghita) – Foto 1,2,3 si tabel 1.