Analiza stării mediului în Călărași

Date generale municipiul Călăraşi

Asezare geografica

Municipiul Călăraşi este situat în partea de Sud-Est a Câmpiei Române, pe malul stâng al braţului Borcea, la 6 km de desprindere a acestuia din fluviul Dunărea. Este o localitate amplasată în sudul judeţului Călăraşi, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria, cu perspective de dezvoltare a circulaţiei fluviale şi terestre către estul Europei Centrale şi Peninsula Balcanică.

Suprafaţa municipiului este de 13 322 ha.

Vecinăţătile unităţii teritorial-administrative a municipiului sunt următoarele:

- Nord comuna Ştefan Vodă;

- Est : comuna Modelu;

- Sud : comuna Ostrov din judeţul Constanţa, Republica Bulgaria;

- Vest : comuna Cuza Vodă.

Relieful

Municipiul Călăraşi este amplasat atât în Lunca Dunării, cât şi în Câmpia Română.

Oraşul Călăraşi este situat în cadrul Cămpiei Române, în sectorul acesteia numit Bărăganul Sudic, respectiv Câmpul Călăraşiului (Terasa Călăraşi) situat la sud de Câmpul Ştefan Vodă (15-20 m alt.). Cu altitudini de 20 – 40 m câmpia este relativ plană, şi prezintă mici depresiuni .

Clima

Municipiul Călăraşi se suprapune climei specifice părţii de Sud-Est a României,respectiv a Câmpiei Române de est,având in ansamblu un caracter temperat continental, determinat de circulaţia atmosferică specifică părţii de sud–est a Europei Centrale şi a regimului radiaţiilor solare din zona latitudinilor medii.Regimul climatic general este omogen în tot cuprinsul teritoriului ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie. El se caracterizează prin veri foarte calde cu precipitaţii nu prea bogate, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire, care provoacă discontinuităţi în distribuţia temporară şi teritorială a stratului de zăpadă. În extremitatea sudică a judeţului, unde este amplasat Şi municipiul Călăraşi se individualizează topoclimatul specific luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Regimul climatic general este omogen în tot cuprinsul oraşului,caracterizându-se prin veri deosebit de calde,precipitaţii cantitativ nesemnificative,sub formă de averse,ierni reci ,marcate uneori de viscole puternice,dar şi de perioade de încalzire,care provoacă discontinuităţi în distribuţia temporară a stratului de zapadă.Putem vorbi de un topoclimat urban pentru cartierele centrale situate pe malul Borcei,cu o umezeală a aerului diferită de cea a cartierelor Carămidari,Gară.Ceremac ,etc.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10,3 ºC la Fundulea şi 11,3 ºC la Călăraşi. În condiţiile menţionate mai sus precipitaţiile înregistrează valori medii la fel de omogene ca şi temperaturile între 500-540 mm (1 mm = 10000 litri/ha = 1 litri/m2). În anii secetoşi acestea scad sub 350 mm.

Solul şi resurse naturale

Teritoriul municipiului este situat pe o mare unitate structurală cunoscută în literatura de specialitate sub numele de platforma moesică. Acesteia îi corespunde din punct de vedere morfologic Câmpia Română.

În alcătuirea platformei Moesice distingem două etaje structurale: soclul şi cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime.

În alcătuirea soclului intră şisturi cristaline, străbătute de masive granitice, şi “şisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din şisturi cristaline de tip palazu.

Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călăraşi situate la adâncimi de 180 – 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate şi calcare dolomitice.

Straturile de nisip şi pietriş cunoscute sub numele de „Stratele de Frăteşti” constituie principala rocă acviferă. “Stratele de Frăteşti” nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilităţi relevante în Bazinul Dunării.

In acest context, aspectul cvasiorizontal al reliefului şi fragmentarea redusă a oferit condiţii favorabile pentru practicarea agriculturii. Terenurile agricole ocupă o suprafaţă de 64,2% din extravilan din care arabilul 97,8%. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.