Analize și observații privind starea actuală de calitate a aerului în România

MEMORIU JUSTIFICATIV

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbatute probleme ale contemporaneitatii si una de prim ordin pentru conducerea societatii.

Omul si mediul sunt entitati inseparabile, existenta omului fiind dependenta de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, in urma folosirii lor de catre om.Astfel apare poluarea, aspect implicit al vietii, in desfasurarea careia unele produse, rezultate din procesele fiziologice si din activitatea omului si a animalelor, devin reziduuri care pot sa incomodeze bunul trai in functie de natura si cantitatea lor. Se poate spune ca poluarea a insotit omul inca de la aparitia lui pe Terra.

Proiectul de fata,cu tema :ANALIZE SI OBSERVATII PRIVIND STAREA ACTUALA DE CALITATE A AERULUI IN ROMANIA isi propune studiul calitatii aerului in Romania.

In Capitolul 1 se descriu aspectele generale privind poluarea aerului.Paluarea este una dintre cele mai grave probleme ale societatii ,avand efecte atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

In Capitolul 2 se pune accent pe fenomenul de acidifiere,emisii de dioxid de sulf,oxizi de azot si de amoniac.

In Capitolul 3 apar emisiile de compusi organici volatili nemetanici.

Capitolul 4 se axeaza pe poluarea cu metale grele(mercur,plumb,cadmiu) si poluanti organici persistenti.

In Capitolul 5 se studiaza calitatea aerului ambiental care este foarte important pentru sanatatea populatiei.

Capitolele 6 si 7 trateaza deprecierea stratului de ozon si schimbarile climatice care au loc in atmosfera.

In Capitolul 8 sunt enumerate zonele afectate si zonele cu risc de poluare atmosferica.

Efectele poluarii aerului sunt resimtite in mod direct si indirect de catre om si celelalte componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potential una din cele mai grave probleme de mediu ,cu efecte pe termen scurt,mediu si lung.

1.ASPECTE GENERALE PRIVIND POLUAREA AERULUI

Poluarea mediului este o problema deosebit de importanta datorita evolutiei rapide a unor factori determinanti precum industrializarea ,urbanizarea,chimizarea,densitatea populatiei.

Efectele poluarii aerului sunt resimtite in mod direct si indirect de catre om si celelalte componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potential una din cele mai grave probleme de mediu ,cu efecte pe termen scurt,mediu si lung.

Pe termen scurt si mediu poluarea atmosferei are efecte negative de natura sa puna in pericol confortul si sanatatea oamenilor,sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor,sa provoace pagube economice.

Pe termen lung poluarea atmosferei produce efecte la scara regionala si globala cum sunt efectul de sera si schimbarile climatice,distrugerea stratului de ozon din stratosfera,ploile acide.

Dat fiind faptul ca atmosfera este cel mai larg si totodata cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor si avand in vedere ca consecintele poluarii aerului se manifesta nu doar la nivel local ci si regional,national si global,este imperios necesar ca prevenirea si reducerea poluarii aerului sa devina preocupari prioritare de interes public in cadrul politicilor locale,nationale si internationale.

Poluarea atmosferei poate fi definita ca orice schimbare în compozitia acesteia cauzată de prezenta unei cantităti suficiente de substante chimice care poate altera compozitia normală a atmosferei.

Potential, poluarea atmosferică este una dintre cele mai grave probleme ale societătii actuale, atât din punct de vedere temporal -are efecte atât pe termen scurt şi mediu cât şi pe termen lung, dar şi spatial – mobilitatea şi suprafetele afectate sunt mari.

Poluarea atmosferei afectează direct sănătatea umană, fondul agricol şi forestier în functie de tipul de poluanti, concentratiile acestora, durata şi frecventa expunerii.

În prezent, cei mai importanti indicatori privind poluarea aerului sunt:

- Emisii de substante acidifiante (SO2, NOx, NH3);

- Emisii de precursori ai ozonului;

- Emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.5);

- Depăşiri ale valorilor limită în arealele urbane;

- Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutrofizare şi ozon;

- Productia şi consumul de substante care depreciază stratul de ozon.

Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt determinati pe baza datelor din sistemul de monitorizare a calitătii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situatiilor concrete, comparativ cu tintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare.

La nivelul anului 2006, monitorizarea calitătii aerului la nivel national s-a realizat atât prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator cât şi în cadrul sistemului automat.

S-a monitorizat atât poluarea de fond cât şi cea de impact. Statiile pentru monitorizarea poluării de fond sunt amplasate în zone conentionale curate, situate la altitudini cuprinse între

1.000-1.500 m şi la distante de minimum 20 km fată de centrele populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale etc. În aceste statii sunt realizate măsurători continue ale ozonului de la nivelul solului, dioxidului de azot, dioxidului de carbon şi ale pH-ului precipitatiilor.

Sistemul automat pentru monitorizarea calitătii aerului, functional în anul 2006, a cuprins Sistemul comun de monitorizare a calitătii aerului în localitătile de la granita româno-bulgară, de-a lungul Dunării de Jos şi Sistemul automat de monitorizare a calitătii aerului în aglomerările Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj.

Sistemul comun de monitorizare a calitătii aerului în localitătile de la granita româno-bulgară, de-a lungul Dunării de Jos este alcătuit din şapte sisteme automate de monitorizare a calitătii aerului (14 statii) de tip DOAS (Differential Optical Absorption System), acoperind patru zone (oraşe perechi), amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dunării. Fiecare din cele patru zone are în componentă câte un oraş din România – riveran Dunării, şi corespondent, oraşul din Bulgaria, amplasat pe celălalt mal al Dunării. Cele 4 zone în oglindă sunt: Giurgiu – Ruse, Turnu Măgurele – Nicopole, Zimnicea – Svistov şi Călăraşi – Silistra.

DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză, care se bazează pe absorbtia radiatiei luminoase de către poluantii din aer. În functie de compozitia chimică a poluantilor, absorbtia acestora are loc la diferite lungimi de undă. Spectrul de poluanti analizati este foarte larg, cuprinzând: CO, NO2, SO2, O3, C6H6, PM10, NO, H2S, CS2, Cl2, HCl, NH3, C6H5OH, stiren, toluen şi xilen. Totodată statiile sunt dotate cu senzori meteorologici care dau informatii privind temperatura, umiditatea relativă, radiatia solară, directia şi viteza vântului.