Apele Industriale în Ecosistemele Urbane

Introducere

Calitatea mediului este o noţiune complexă care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om - natură. Utilizând acest termen se are în vedere, în general, atât potenţialul productiv al mediului cât şi modul în care în care viaţa şi sănătatea oamenilor, ca şi diverse obiective social-economice, pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecinţele unor activităţi economice care declanşează procese de degradare sau duc la poluarea mediului.

Problema calităţii şi a protecţiei mediului, a intrat în actualitate pe măsură ce omenirea a devenit conştientă de necesitatea conservării şi utilizării cât mai eficiente a potenţialului productiv al mediului.

De aceea, pe plan mondial cât şi naţional se acordă o atenţie din ce în ce mai mare a activităţilor de protecţie a mediului şi de supraveghere sinoptică a modificărilor aduse calităţii lui. Iată de ce am considerat util ca în lucrarea mea să mă refer la : Analiza apelor industriale în ecosistemul urban Piteşti.

Apa are o deosebită importanţă atât pentru fiinţele vii, cât şi pentru industrie.

O sursă de apă, de bună calitate poate asigura: apă pentru consumul populaţiei, apă pentru industria alimentară, productivitatea naturală a bazinelor acvatice, funcţionarea normală a ecosistemelor acvatice.

În formele ei naturale apa nu este pură, deoarece conţine dizolvate unele substanţe cu care a venit în contact. Dintre apele naturale, apa de ploaie este mai puţin impură, întrucât ea provine dintr-un proces de distilare naturală; ea conţine, dizolvate, unele gaze ca:oxigen, azot, bioxid de carbon şi săruri ca:azotit şi azotat de amoniu, urme de substanţe organice, pulberi antrenate din atmosferă etc.

Apele reziduale industriale sunt reprezentate de apele care au servit în diferite scopuri tehnologice, de la materie primă până la simpla apă de răcire şi spălare a ustensilelor şi agregatelor.

De aceea cantitatea se stabileşte de la caz la caz pentru fiecare unitate în parte. Ritmul de producere recunoaşte în mare aceeaşi variabilitate datorită aceloraşi factori. Se cunosc astfel, situaţii în care ritmul de producere este continuu sau intermitent, în şarje sau chiar periodic.

O caracteristică importantă a acestor ape constă în recircularea lor în vederea reducerii consumatorilor de apă, fapt care însă uneori poate duce la o încărcare suplimentară.

Compoziţia acestor ape îmbracă de asemenea o mare variabilitate. Se cunosc astfel, ape reziduale industriale încărcate cu germeni patogeni şi substanţe organice, mai ales în industria alimentară: ape încărcate cu suspensii organice sau minerale, dar cel mai frecvent apele reziduale industriale sunt încărcate cu substanţe chimice potenţial toxice, mai ales din industria chimică, metalurgică neferoasă, medicamentoasă, industria uşoară etc.

Importanţa sanitară a acestor ape constă în poluarea chimică a apei cu toată gama de consecinţe arătate şi în primul rând pericolul toxicologic pentru om, faună şi flora acvatică.

Consider că o bună cunoaştere a fenomenelor, a cauzelor şi a consecinţelor prezentate constituie în acelaşi timp un îndemn permanent la o atitudine activă de protejare şi menţinere a unui mediu cât mai bun.

CAPITOLUL I

Metodologie

În elaborarea lucrării: ,, Apele industriale în ecosistemele urbane” am parcurs 3 etape:

1. Etapa de documentare - în această etapă am studiat o serie de hărţi şi anume:

- harta topografică a Municipiului Piteşti - care mi-a servit drept mijloc de cunoaştere a unor componente ale cadrului natural;

- harta geologică;

- harta pedologică;

- harta biogeografică.

Concomitent cu studiul hărţilor şi al materialelor bibliografice am cules date din anuare statistice (climatografice, hidrologice, demografice), acte statistice de la Inspectoratul de Protecţie a Mediului.

Această etapă a furnizat material documentar pentru realizarea capitolului II intitulat

,, Ecologia aşezării umane Piteşti” unde am încercat să prezint ecosistemul urban Piteşti din punct de vedere al factorilor abiotici şi biotici caracteristici, realizând o analiză succintă a factorilor care sunt răspunzători cu poluarea apelor în acest ecosistem .

De asemenea, în capitolul III intitulat ,, Poluarea apei în ecosistemul urban Piteşti” tratez la modul general despre apă şi importanţa ei în susţinerea vieţii pe Pământ şi despre tipuri de poluanţi ai apei, căile posibile de distribuire şi consecinţele pentru starea ecologică.

2. Etapa de cercetare pe teren - etapă în care datele culese anterior au fost confruntate pe teren.

A doua etapă a ajutat la realizarea studiului de caz, în care prezint staţia de epurare Piteşti, unde după o succintă prezentare a datelor generale despre caracteristicile calitative şi cantitative ale apelor industriale, trec la prezentarea staţiei şi a procesului tehnologic de tratare a apei.

3. Etapa de redactare şi elaborare finală - etapă în care materialele culese în etapele anterioare au fost confruntate, sistemizate , centralizate; am elaborat studiul de caz, graficele şi textul lucrării.

4. Scopul acestei lucrări este de a arăta că, pe lângă alte lucrări şi măsuri de gospodărire a apelor, trebuie să se asigure utilizarea cât mai eficientă şi la nivel maxim a instalaţiilor de epurare existente şi să se dezvolte tehnologii noi de epurare capabile să asigure din apa epurată o nouă resursă de apă pentru alimentarea sistemelor de irigaţii sau pentru industrii.

5. Obiectivele lucrării de licenţă sunt următoarele:

- caracterizarea stării actuale a factorilor de mediu (În ecosistemul urban Piteşti);

- identificarea surselor de poluare;

- prezentarea unei instalaţii de epurare a apelor uzate moderne, prevăzută cu tehnologii moderne de tratare a apei.

CAPITOLUL II

ECOLOGIA AŞEZĂRII UMANE PITEŞTI

Ecosistemul unei aşezări, în general, şi a oraşului Piteşti în special, este un sistem deschis, cu schimb de materie, energie şi informaţie între acestea şi mediu. Oraşul, respectiv ecosistemul urban Piteşti, constituie un „sit” cu numeroase probleme de mare valoare euristică, întrucât aici se întrunesc, se regăsesc consecinţele impactului uman asupra pământului.

Oraşul Piteşti, ca parte componentă a atmosferei este mediul uman cu (cea mai mare) densitate demografică şi tehnologică, ceea ce conduce la o viaţă socială foarte intensă. Ecosistemul urban Piteşti, reprezintă un mediu artificial, în funcţie de gradul de dezvoltare a acestuia, în primul rând densitatea populaţiei pe m² sau km² (1096,2 loc/km² în 1985; 1598,0 loc/km² în 1995; 3 446,7 loc/km² în 2000 ; 4 163,6 loc/km² în 2007).

Astfel în ecosistemul urban Piteşti se păstrează destul de bine configuraţia majoră a formelor de relief, dar modificate uneori datorită rezolvării problemelor edilitare. Teritoriul Piteştiului este situat la contactul a două mari unităţi structurale tectonice (Depresiunea Getică şi Platforma Moesică). Nu acelaşi lucru se poate spune despre învelişul de sol, care datorită spaţiului construit (multitudinea de case şi vile care s-au construit, fabricile cu diferite profile: ARPECHIM, ROLAST, ARPROM, etc. Alte edificii publice, străzi asfaltate ) reduce procentul acestui component geografic doar la spaţiile verzi şi la grădinile locuitorilor în parte.