Aspecte ale protecției mediului. studii privind deșeurile de electronice și electrocasnice

INTRODUCERE

PROTECTIA MEDIULUI

Un mediu inconjurator sanatos reprezinta o conditie esentiala pentru proprietatea pe termen lung si pentru calitatea vietii, de aceea un inalt nivel de protectie in acest domeniu este cerut. In viitor, dezvoltarea economica si prosperitatea vor continua sa exercite o presiune puternica asupra capacitatii planetei de a raspunde cerintelor in materie de resurse si de absorbtie a poluarii.

In acelasi timp, standardele ridicate de protectie a mediului reprezinta un motor pentru inovatie si pentru oportunitatile de afaceri. Per ansamblu, societatea trebuie sa faca eforturi pentru a reduce impactul negativ exercitat de cresterea economica asupra mediului inconjurator. Activitatile economice trebuie derulate eficient din punct de vedere ecologic prin fabricarea cu mai putina energie a unei cantitati egale sau mai mari de produse, avand ca rezultat mai putine deseuri. Modelele de consum trebuie sa devina mai sustenabile.

Avand in vedere aspectele mentionate mai sus, politica UE de protectie a mediului se concentreaza pe urmatoarele aspecte:

conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului

protejarea sanatatii populatiei

utilizarea corecta si rationala a resurselor naturale cu refolosirea acestora.

Prezentul proiect se incadreaza in directiva 3 si anume utilizarea rationala, in surse limitate a deseurilor provenite din echipamentele electrice si electronice.

Protectia mediului trebuie integrata in definirea si implementarea altor politici de sector, de care este strans legata si care au impact asupra mediului, cum ar fi agicultura, energia, industria, transporturile, protectia consumatorilor.

Ca multe tari din Europa Centrala si de Est, Romania a mostenit din perioada comunista grave probleme de mediu, cauzate de politica industriala bazata pe o productivitate ridicata, care nu a tinut cont de impactul asupra mediului si sanatatii oamenilor. Cele mai grave probleme se intalnesc in urmatoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deseurilor si poluarea aerului si a solului.

In calitate de viitor stat membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa includa intre prioritatile sale, alinierea la standardele Uniunii Europene de protectie a mediului. Acest proces reprezinta una dintre cele mai mari provocari in cadrul procesului de aderare si include doua mari directii de actiune:

armonizarea legislatiei romanesti cu acquis-ul UE in acest sector;

reforma institutionala care necesita dezvoltarea unui mecanism institutional capabil sa aplice si sa monitorizeze punerea in aplicare a legislatiei adoptate.

Initial, Romania a inregistrat mici progrese in directia armonizarii legislative in domeniul protectiei mediului. Primul progres important a fost inregistrat in decembrie 1995, prin adoptarea Legii cadru pentru protectia mediului, care a introdus principii importante in ceea ce priveste legislatia si politica de protectie a mediului, ca de exemplu principiul “ poluatorul plateste”.

In urmatorii ani, s-au inregistrat progrese importante in domeniul legislativ prin: adoptarea legislatiei referitoare la evaluarea impactului asupra mediului inconjurator al anumitor programe cu efecte transfrontaliere, a legislatiei privind deseurile periculoase, gropile de gunoi pentru deseuri, deseurile rezultate din ambalaje, transportul deseurilor, apa potabila, apa menajera, poluarea cauzata de substantele periculoase, identificarea spatiilor si a domeniilor care necesita protectie speciala, controlul poluarii industriale, masuri pentru siguranta campurilor nucleare.

Cu toate ca Romania a transpus o mare parte din legislatie, capacitatea administrativa si resursele financiare dedicate acestui sector raman inadecvate, avand ca rezultat slaba implementare a politicilor Comisiei Europene in domeniul potectiei mediului. Reinfiintarea, in prima parte a anului 2004, a unui minister pentru acest domeniu, Ministerul Mediului si gospodaririi Apelor, constituie un element esential pentru ameliorarea situatiei din acest domeniu.

In plus, trebuie luate in considerare urmatoarele prioritati:

Infiintarea unui Fond operational pentru protectia mediului, care sa aiba rolul unui instrument economic de sprijinire a investitiilor publice importante in acest domeniu;

Realizarea unor estimari de costuri si a planurilor financiare corespunzatoare acestora pentru implementarea principalelor directive.

Toate acestea necesita investitii importante din partea sectorului public si a celui privat, cu sprijin extern din partea Institutiilor Financiare Internationale. Uniunea Europeana reprezinta unul dintre principalii donatori in acest domeniu. [1]

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL RECUPERARII SI VALORIFICARII DESEURILOR METALICE DIN ECHIPAMENTE

ELECTRICE SI ELECTRONICE

Perspective globale privind deseurile provenite din echipamente electrice si electronice

Productia de echipament electric si electronic este intr-o continua crestere in toata lumea. Atat inovatiile cat si expansiunea pietii continua sa accelereze inlocuirea echipamentelor conducand la o crestere semnificativa a deseurilor electrice si electronice.

In 1998, in Europa de Vest au fost generate 6 milioane tone de deseuri provenite din echipamente electrice si electronice iar in 2004, cel putin 1 milion de calculatoare personale au devenit deseuri, de aceea nu e surprinzator ca astazi deseurile provenite din EEE reprezinta 8% din deseurile municipale si e una din categoriile al caror volum se mareste extrem de repede.

Folosirea bunurilor electronice a crescut rapid in ultimele decenii si proportional cu acesta si cantitatea de deseuri constituite din bunuri ca telefoane mobile, calculatoare si electronice. Intre 1994 si 2003 aproximativ 500 milioane de calculatoare au ajuns la sfarsitul ciclului lor de viata.

500 milioane de calculatoare contin aproximativ 2,872 tone de plastic, 718 tone de plumb, 1363 tone de cadmiu si 287 tone de mercur continute in aceste deseuri au o toxicitate ridicata. Astfel, Conventia de la Basel le-au numit substante hazarduoase.