Aspecte Energetice ale Arderii Carbunilor Solizi si Mediul

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Aspecte Energetice ale Arderii Carbunilor Solizi si Mediul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 61 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: CARMEN ZAHARIA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1.Clasificarea carbunilor
1.1. Produse energetice in cauza
1.2. Carbunele
1.3.A doua tinerete a carbunelui
2. Prezentarea situatiei actuale
2.1. Consideratii generale privind caracterizarea actuala a IMA din Romania
2.2. Situatia actuala a reglementarii, din punct de vedere al protectiei mediului activitatii IMA din Romania
2.3. Transpunerea Directivei 2001/80/CE
2.4. Activitati derulate pana in prezent pentru implementarea Directivei 2001/80/CE
2.5. Alte aspecte relevante pentru implementarea Directivei 2001/80/EC
2.6. Probleme cheie
3.Un tablou al energiei în Uniunea Europeana si tarile CEE
4.Puterea calorica
5.Aportul combustibililor solizi utilizati in termocentrala Mintia-Deva la impactul asupra mediului
5.1. Rezumat
5.2. Introducere
5.3. Rolul carbunelui in industria energetica
5.4. Aprecierea mediului din zona de amplasament a C.T.E Mintia
5.4.1. Inventarierea surselor poluante
6. Obiectivul protectiei mediului: un viitor în care se vor utiliza combustibili fosili cu un nivel scazut al CO2
7. Noul raport strategic „Climat – energie”
7.1Calculul emisiilor de CO2 conform reglementarilor din Franta
8. Analiza chimica elementara a combustibililor
8.1. Influenta utilizarii carbunelui asupra factorilor de mediu
8.1.1. Poluarea cu SO2
8.1.2. Poluarea cu praf de carbune
8.1.3. Poluarea fonica
8.1.4. Poluarea radioactiva
9.Masurile tehnologice propuse pentru reducerea progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi pâna la VLE aplicabile, cu stabilirea termenelor de implementare la SC CET Brasov SA
9.1. Masuri pentru monitorizarea emisiilor de SO2, NOx si pulberi la CET Brasov
9.2.Valorile limita de emisie prevazute conform HG nr. 541/2003 cu justificarea eventualelor derogari aplicabile
10. Posibilitati de reducere a continutului de noxe la C.T.E. Rovinari
10.1. Consecintele emisiei de noxe asupra mediului
10.2. Determinarea emisiei de noxe
10.2.1. Calculul emisiei de noxe.
10.2.2. Calculul emisiei de bioxid de sulf (SO2)
10.2.3. Calculul emisiei de oxizi de NOx
10.2.4.. Calculul emisiei de pulberi (cenusa zburatoare)
10.2.5. Calculul emisiei de bioxid de carbon (CO2)
10.2.6. Importanta reducerii oxizilor de azot
10.2.7. Mecanismele producerii oxizilor de azot
10.3. Posibilitati de reducere a emisiei de SO2
10.3.1. Implicatii ale generarii bioxidului de sulf
10.3.2. Metode de retinere a SO2
10.3.3. Reducerea bioxidului de sulf prin injectie de calcar în focar
10.3.4. Procedee de desulfurare
10.4.Modelul matematic al stabilirii emisiilor poluante cu metoda
bilanturilor termice
11. Tehnologii ecologice pentru reducerea impactului proceselor
de extractie si preparare a carbunelui din Valea Jiului asupra apelor,
solului si aerului
11.1. Valorificarea energetica a carbunelui si exigentele de mediu
11.2. Problematica epurarii apelor cu suspensii solide
carbunoase
11.3. Haldele de steril ale preparatiilor din Valea Jiului
12. Concluzii
12.1.Concluzii si recomandari
13. Bibliografie

Extras din document

Resursele de carbune se diferentiaza, calitativ, dupa compozitia data de natura resturilor organice, de modul de acumulare si de conditiile în care s-a produs transformarea acestor resturi vegetale. Explicatia este ca din masa vegetala a carei a însemnat circa 51% carbon, 6% hidrogen si 43% oxigen, pe masura transformarii în carbuni, s-au eliminat, în proportii varabile, oxigen si hidrogen; astfel carbunii superiori au o putere calorica mult mai mare, fiind mai carbonificati decât cei inferiori.

Rezervele mondiale sigure de carbune sun evaluate la 11 000 miliarde de tone, repartitia principalelor resurse fiind neuniforma, în sensul ca ponderea cea mai mare revine emisferei nordice, mai ales între 35° si 60° latitudine.

1.Clasificarea carbunilor

1.1. Produse energetice in cauza

În lipsa unor dispozitii contrare, aceasta colectare de date se aplica urmatoarelor produse energetice:

- Produs energetic

- Definitie

1.Antracit - Carbune de categorie superioara utilizat în activitati industriale si

casnice. Contine în general mai putin de 10% materii volatile si are o mare concentratie de carbon (aproximativ 90% carbon fix). Puterea sa calorifica bruta depaseste 23 865 kj/kg (5 700 kcal/kg), masurata la o masa de carbune fara cenusa dar umed.

2.Carbune cocsificabil - Carbune bituminos de o calitate care permite producerea de cocs adecvat utilizarii în furnale. Puterea sa calorifica bruta depaseste 23 865 Kj/kg (5 700 kcal/kg), masurata la o masa de carbune fara cenusa dar umed.

3.Alti carbuni bituminosi (carbune industrial) - Carbune utilizat pentru producerea de abur care cuprinde toti carbunii bituminosi neinclusi la carbunii cocsificabili sau antracit. Este caracterizat printr-un continut de materii volatile mai mare decât al antracitului (mai mult de 10%) si un continut mai scazut de carbon (mai putin de 90% carbon fix). Puterea sa calorifica bruta depaseste 23 865 kj/kg (5 700 kcal/kg), masurata la o masa de carbune fara cenusa dar umed. În cazul în care carbunii bituminosi sunt utilizati în cocserii, trebuie înregistrati în categoria carbunelui cocsificabil.

4.Carbune subbituminos - Sunt carbuni neaglutinanti, cu o putere calorifica bruta între 17 435 kj/kg (4 165 kcal/kg) si 23 865 kj/kg (5 700 kcal/kg), care contin mai mult de 31% materii volatile la o masa uscata de carbune fara substante anorganice.

5.Lignit/carbune brun - Sunt carbuni neaglutinanti cu o putere calorifica bruta mai mica de 17 435 kj/kg (4 165 kcal/kg) si cu un continut de materii volatile mai mare de 31% la o masa uscata de carbune fara substante anorganice. Sisturile bituminoase si nisipurile asfaltice produse si arse direct trebuie înregistrate în aceasta categorie. Sisturile bituminoase si nisipurile asfaltice utilizate ca resuse pentru alte procese de transformare trebuie, de asemenea, înregistrate în aceasta categorie. Tot aici intra sisturile bituminoase si nisipurile asfaltice consumate în procesul de transformare. Sisturile bituminoase si alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate în chestionarul anual al petrolului.

6.Turba - Este un depozit sedimentar fosil, combustibil, moale, poros sau comprimat, de origine vegetala, cu un continut mare de apa (pâna la 90% în stare bruta), usor de taiat, de culoare brun deschis sau închis. Turba utilizata în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intra în aceasta categorie.

7.Combustibil brichetat - Este un combustibil produs din material marunt de carbune superior la care se adauga un liant. Cantitatea de combustibil brichetat produs poate, prin urmare, sa fie putin mai mare decât cantitatea reala de carbune consumat în procesul de transformare.

8.Cocs de cocserie - Este un produs solid obtinut prin carbonizarea la temperatura înalta a carbunelui, în general a unui carbune cocsificabil; are un continut scazut de umiditate si materii volatile. Cocsul de cocserie este utilizat în principal în siderurgie ca sursa de energie si agent chimic. În aceasta categorie intra praful de cocs si cocsul de turnatorie.

Semicocsul (un produs solid obtinut prin carbonizarea carbunelui la temperatura joasa) trebuie inclus în aceasta categorie. Semicocsul este utilizat drept combustibil casnic sau direct de uzinele de transformare.

Aceasta rubrica include, de asemenea, cocsul, praful de cocs si semicocsul produse din lignit/carbune brun.

9.Cocs de gaz - Este un produs secundar al carbunelui superior utilizat pentru producerea de gaz de iluminat în uzinele de gaz. Cocsul de gaz este utilizat pentru încalzire.

10.Gudron de carbune - Este rezultatul distilarii distructive a carbunelui bitnuminos. Gudronul de carbune este un produs secundar lichid al distilarii carbunelui cu scopul de a produce cocs în cocserii sau este produs din carbune brun („gudron de temperatura joasa”). Gudronul de carbune poate fi distilat suplimentar pentru a obtine diferite produse organice (de ex. benzenul, toluenul, naftalina), care sunt în mod normal înregistrate ca materii prime pentru industria petrochimica.

11.BKB (brichete de carbune brun) - Aceste brichete reprezinta un combustibil produs din lignit/carbune brun, prin brichetare la mare presiune, fara adaugarea unui liant. În

aceasta categorie intra brichetele de turba, materialul marunt de lignit uscat si praful de lignit.

12.Gaz de uzina - În aceasta categorie intra toate tipurile de gaze produse în uzine publice sau private a caror activitate principala este producerea, transportul si distributia gazului. Aceasta categorie include gazul produs prin carbonizare (inclusiv gazul produs în cocserii si transferat la categoria gazului de uzina), prin gazificare totala cu sau fara îmbogatire cu produse petroliere (GPL, pacura reziduala etc.) si prin reformare siamestec simplu cu alte gaze si/sau aer, care apare la rubrica „Din alte surse”. În sectorul de transformare trebuie sa figureze cantitatile de gaz de uzina transferat la categoria gazelor naturale amestecate, care vor fi distribuite si consumate prin intermediul retelei de gaz natural. Productia de alte gaze de carbune (adica gazul de cocserie, gazul de furnal si gazul provenit de la convertizorul cu oxigen) trebuie înregistrata în coloanele destinate acestor tipuri de gaze si nu la productia de gaz de uzina.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aspecte Energetice ale Arderii Carbunilor Solizi si Mediul.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SECTIA INGINERIA MEDIULUI