Bazinul hidrografic Bârlad

1.BAZINUL

HIDROGRAFIC BÂRLAD

1.1 ASEZARE SI LIMITE

Râul Bârlad îşi adună apele din legendarul ţinut al Moldovei, mai precis din Podişul Moldovei situat în partea estică a României (figura 1).

Genetic podişul a fost o câmpie fluvio-lacustră şi fluvio-marină, astfel treptele de eroziune din cadrul bazinelor hidrografice au altitudini diferite ca urmare a mişcărilor din fazele cuaternare, iar vârsta treptelor de relief corespunde cu cea a reţelei hidrografice. Drept urmare reţeaua hidrografică are o orientare Nord-Sud, motiv pentru care râul Siret se află la cote mai ridicate decât râul Prut.

Figura 1. - Poziţia bazinului Hidrografic Bârlad.

Râul Bârlad are o lungime de 207 Km, drenează o suprafaţă de bazin de 7220 kmp şi are o formă dendritică. El izvorăşte din apropierea Curmăturii de la Valea Ursului spre Siret. Este un râu tipic de silvostepă având astfel o curgere redusă.

În cursul superior râul Bârlad înregistrează o asimetrie accentuată datorită cuestei înalte a Platformei Tutovei. De la izvor până la confluenţă cu afluentul Purişca, Bârladul are o orientare NV-SE. De aici până la confluentă cu afluentul Hăuşei are o orientare pe direcţia SV-NE, după care curge pe direcţia V-E până în apropierea localităţii Negreşti. De la Negreşti până la confluenţa cu afluentul Albeşti, râul se orientează pe direcţia NV-SE, de unde capătă o orientare NE-SV până la intrarea în Câmpia Tecuciului. În cursul inferior râul Bârlad se caracterizează printr-o orientare pe direcţia N-S.

Bazinele hidrografice cu care se învecinează bazinul hidrografic a râului Bârlad sunt:

• la nord: bazinul Jijiei;

• la nord-est: bazinul Jijiei, bazinul Bohotin şi Moşna;

• la est: bazinul Pruteţ, bazinul Elan şi bazinul Horincea;

• la sud-est: bazinul Chineja, bazinele Suhu şi Călmăţui;

• la sud-vest: bazinele Siret, Lupa, Siret şi Polocin;

• la vest: bazinele Fulgeriş, Soci, Racătău, Morii, Mora, Râpaş, Glodeni, Icuseşti, Tigăncii, Petros, Vulpăşeşti şi Albuia.

Bazinul Bârladului este parte componentă a bazinului Siretului, reprezentând 17,1% din suprafaţa acestuia.

Formele de relief care delimitează bazinul Bârladului sunt:

• în nord: Coasta Iaşilor;

• în sud: Câmpia Siretului inferior;

• în vest: Dealurile Tutovei şi culoarul Siretului;

• în est: Dealurile Fălciului şi Podişul Covurluiului.

1.2 PRINCIPALII AFLUENTI

In cursul superior al Barladului exista o asimetrie accentuata a sistemului spre stanga, datorita cuestei inalte a Platformei Tutovei , respectiv a Stogului de Pamant care limiteaza evolutia afluentilor mai mari.Traseul Barladului, dupa D.Paraschiv(1969) , a fost influentat de o afundare mai accentuata in sudul Depresiunii Barladului, iar dupa I.Harjoaba de contactul conurilor aluviale ale Prutului si Siretului. Singurele cursuri mici de apa care vin dinspre Platforma Tutovei sunt Purisca si Poiana Lunga. Afluentii din stanga prezinta tendinta de crestere spre aval cum sunt: Bozienii, Fundatura sau Basica cu Rasul, Dagata sau Garboveta cu Manastirea, Hausei, Gaureni ,Sacovatul cu Veja sau Cornisul, Calina si Grindul. Pe un mic afluent din stanga al Sacovatului , Zoii, se afla un mic lac, Iazul Mucului. La Negresti pe Barlad a fost construit in 1960 un iaz de 36 ha. Tot aici se varsa in Barlad si Velna, pe care se afla un mic iaz cu vechime mai mare. Seria afluentilor Barladului superior de incheie cu Durducul(sau Stavnic), cu Bolati sau Draxeni. In aval Barladul patrunde in Depresiunea Vasluliului unde i se reduce simtitor panta longitudinala si creste gradul de meandrare. Cursul sau se indreapta spre sud-est, ca o adevarata continuare(ca directie) a vaii Rebricei, deci devine si el consecvent. Primeste si cativa afluenti mai mici cum sunt Uncesti ,Telejna, si Delea din stanga si Buda, cu Negrea si Fastica din dreapta, Depresiunea larga a Vasluiului a conditinat formarea unei piete de adunare a apelor , in cadrul careia Barladul primeste doi dintre afluentii sai mai mari si anume Vaslui, sosit din Dealul Repede si Racova, dinspre Stogul de Pamant.