Extras din proiect
Bilanţ de mediu nivelul 1 pentru extinderea carierei de cărbune Pinoasa
1. Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia
Carierei PINOASA face parte din Complexul Energetic Rovinari şi furnizează lignitul necesar funcţionării grupurilor energetice de 330 MW ale centralei termoelectrice Rovinari.
Perimetrul carierei Pinoasa este situat la Sud-Vest de municipiul Târgu-Jiu, la Vest de centrala termoelectrică Rovinari, în apropierea oraşului Rovinari, în interfluviul dintre Jilţ şi Jiu.
Înălţimile maxime se situează la peste 300 m, clima fiind temperat continentală cu valori cuprinse între -350C iarna şi +400C vara,cu precipitaţii de 750 l / m2/ an.
Suprafaţa de teren atribuită Exploatării miniere Pinoasa este de 1823,8 ha.
1.1. Elemente de geologie
Teritoriul analizat face parte din Subprovincia Getică. Întreaga regiune este o singură unitate tectonică - o depresiune, rezultată din scufundarea cristalinului.
Fundamentul cristalin este acoperit de formaţiuni senoniene, paleogene şi neogene. Acestea încep cu conglomerate fine, gresii cenuşii şi marne de aceeaşi culoare, senoniene, şi conglomerate ori gresii eocene, în transgresiune necutată peste cristalinul munţilor şi se termină cu marnele, nisipurile, gresiile moi şi pietrişurile mio-pliocene.
Aproape întreaga depresiune Getică este o regiune de platformă cu excepţia zonei cutate dintre Olt şi Motru. O caracteristică a reliefului piemontului Getic este fragmentarea pe verticală de 150 - 200 m, văile fiind uneori strâmte, alteori largi, cu terase şi povârnişuri repezi, atacate de torente şi alunecări.
Rocile sedimentare datează din pliocen, era terţiară şi provin din dezgroparea rocilor metamorfice sărace în calciu din Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu care apoi au fost transportate în această zonă, de râul Jiu.
Nivelul argilos lumachelic, din baza orizontului cărbunos, are continuitate în toată regiunea, fiind considerat orizont reper în bazin.
La alcătuirea geologică a perimetrului iau parte formaţiuni aparţinând Pliocenului şi Cuaternarului.
În regiunea cercetată, depozitele pliocene constituie un monoclin orientat NE-SV cu înclinări de 2-10° spre SE, mai mari în zonele de afloriment.
Substanţa minerală utilă cu cea mai mare importanţă economică identificată până în prezent, în regiune este lignitul, care aflorează la zi în mai multe puncte din zonă.
1.2. Solul
În urma prelevării şi analizei probelor de sol din suprafaţa solicitată pentru defrişare, s-au identificat trei tipuri de sol şi anume: solul brun roşcat luvice pseudogleizate, solul brun eumezobazic tipic şi solul brun luvic.
1.3. Resursele de apă
Teritoriul destinat extinderii Carierei Pinoasa este situat în bazinele văilor Boncea şi Valea Matca Roşie, ape care se varsă în Râul Jiu.
Văile afluenţilor acestora au dispărut parţial prin excavaţiile carierei. Cele care au supravieţuit nu au lungimi mai mari de câteva sute de metri şi sunt aprovizionate de izvoarele de coastă..
În afara acestor ape cu debit permanent, reţeaua hidrografică este dezvoltată printr-o mulţime de afluenţi ai acestora şi care au un debit variabil.
1.4. Clima
Climatul ce caracterizează regiunea este temperat continental de dealuri, cu influenţe mediteraneene. Iernile sunt moderate, primăverile sunt timpurii şi scurte, verile calde şi mai puţin umede, iar toamnele lungi, mai secetoase.
Vânturile predominante sunt: crivăţul care bate de la nord-est provocând scăderea temperaturii, aducând viscole şi vânturile calde din sud care bat din direcţia sud-vest spre nord-est cu 6 m/s viteză redusă şi prezintă pericol pentru vegetaţia forestieră, cauzând pe alocuri doborâturi la gorun şi fag, fiind afectaţi în special arborii uscaţi.
Vânturile calde din sud care bat din direcţia sud-vest spre nord-est, au viteză redusă şi nu prezintă pericol pentru vegetaţia forestieră.
Cantitatea de precipitaţii anuale variază între 600-700 mm anual, maximul în lunile mai-iunie şi cu minimul în lunile de iarnă şi sfârşitul verii (iulie-august).
Temperatura medie anuală variază între +10° şi +11°C, temperatura medie fiind de -1°, -2° în lunile ianuarie, iar maxima medie de +22° la +23° în luna iulie.
1.5. Elemente de ecologie acvatică şi terestră
Principalele specii constituente ale arboretului din suprafaţa solicitată pentru defrişare sunt: gorun, gârniţă şi cer la care se adaugă speciile de amestec şi ajutor: carpen, plop alb, paltin de munte, arţar şi mesteacăn, acestea din urmă apărând diseminat. S-a introdus prin plantaţii salcâm.
Protozoarele sunt reprezentate în trupul de pădure studiat, în cea mai mare parte prin infuzori (Ciliata), amibe (Rhizopodd) şi flagelate (FlageUata). Aceste organisme populează orizonturile superficiale ale solului, unde numărul lor la un gram de sol poate atinge câteva milioane.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bilant de Mediu Nivel 1.doc