Cuprins

INTRODUCERE
I. NECESITATEA UNOR SURSE ALTERNATIVE DE COMBUSTIBILI
I.1. Surse regenerabile de energie
I.2. Strategia României privind biomasa şi producţia de biocombustibili
II. BIOMASA – MATERIE PRIMĂ PENTRU BIOCOMBUSTIBILI
III. BIODIESEL
III.1. Generalităţi
III.2. Materii prime
III.3. Procese industriale
III.4. Beneficiile biodieselului
III.5. Motorul Diesel
III. 6. Nocivitatea emisiilor
III.7. Sustenabilitate
III.8. Studiu de piaţă
III.9. Perspective
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din proiect

INTRODUCERE

Producția sustenabilă a biocombustibililor reprezintă o tematică importantă. În consecință, Uniunea Europeană a stabilit anumite criterii de sustenabilitate pentru producția de biocombustibili. Criteriile sunt pentru a asigura un minim de contribuție a

biocombustibililor la reducerea emisiilor de gaze ce contribuie la efectul de seră. Aceste criterii includ evaluarea cultivării de biomasă, producția combustibililor de trasport și solizi precum și aplicații în industria termică și electrică. Sunt luați în considerare factori precum producția de grâne, utilizarea fertilizatorilor, transportul, necesarul de energie și combustibilul fosil ce poate fi înlocuit.

Petrolul fosil este principala sursă de energie care asigură în proporție de 98% necesarul de combustibili pentru transport.

Șoferii pot reduce considerabil aceste impacturi, alegând vehicule mai nepoluante și conducând mai eficient.

În majoritatea cazurilor, aceste măsuri vor conduce la economii financiare și beneficii de mediu.

I. NECESITATEA UNOR SURSE ALTERNATIVE DE COMBUSTIBILI

Combustibilii fosili de tipul țițeiului și gazelor naturale sunt în prezent una dintre principalele surse energetice exploatate ale planetei. Conform ultimelor evaluari, rezervele certe de țiței sunt de cca. 1000 miliarde barili. Se estimează că la nivelul actual de consum, rezervele de țiței ar putea acoperi necesarul mondial pentru cel mult 44 ani. Resursele fosile sunt neuniform repartizate pe glob și limitate cantitativ, în timp ce consumul anual este în crestere. Analizând distribuția pe glob a rezervelor de țiței, s-a constatat o situație alarmantă în unele zone mari consumatoare de derivați petrolieri, ca spre exemplu Europa de Vest. Criza țițeiului, începută în Octombrie 1973, urmată de creșteri semnificative ale prețurilor derivatelor petroliere de la începutul anilor 8o', a declanșat interesul general pentru sursele alternative de energie și pentru materii prime de proveniență ne-petrochimică.

Pe plan internațional, scăderea rezervelor de țiței și majorările consecutive ale prețului acestuia, au creat premize favorabile abordării fabricației de combustibili alternativi. În același sens benefic acționează și legislațiile antipoluare, care limitează sever cantitatea de emisii poluante din gazele de eșapament ale motoarelor cu ardere internă. Oxizii de azot și de sulf, fumul și hidrocarburile incomplet arse din gazele de eșapare ale motoarele care utilizează combustibili clasici, sunt agenți poluanți majori ai atmosferei. De asemenea, acumularea în atmosferă a bioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor clasici, contribuie la amplificarea efectului de seră.

Se impunea astfel obţinerea unor combustibili alternativi prin a căror ardere să se diminueze sensibil cantitatea de emisii poluante evacuate în atmosferă şi prin utilizarea unor resurse de materii prime re-innoibile, să se elimine efectul de seră datorită acumularii de bioxid de carbon în atmosferă.

I.1. Surse regenerabile de energie

Sursele de energie regenerabile cum ar fi biomasa, energia solară, geotermală pot asigura servicii energetice importante bazate pe utilizarea resurselor locale disponibile, studiile realizate până în prezent demonstrând că potențialul acestor surse de energie este enorm, acestea putând acoperi în principiu de cateva ori cererea de energie. Pornind de la această realitate, o tranziție către sisteme de energie bazate pe surse de energie regenerabile, pare din ce în ce mai probabilă, ținând cont de faptul că aceste costuri ale resurselor regenerabile scad, în timp ce prețul țițeiului și gazelor continuă să fluctueze.

Politica României privind valorificarea resurselor regenerabile de energie cu privire specială pentru producţia de biocombustibil

Filiera producerii de biomasă şi de fabricare a biodiselului cuprinde 27 producători de biodisel cu autorizaţie de antrepozit fiscal cu o capacitate anuală de 285 mii tone, fabricile de ulei şi fabricile de alcool, colectorii de materii prime necesare producerii de biocombustibili şi fermierii care au culturile energetice.

România, conform estimărilor MADR, are un potenţial de a elimina importul de biodisel prin introducerea în cultură a unei părţi din suprafeţele necultivate şi prin creşterea producţiilor de biomasă la hectar.