Biocombustibilii

Biocombustibilii sunt combustibili pentru transport sub formă lichidă sau gazoasă, produși din biomasă. Biomasa este partea biodegradabilă din produse, deșeuri și reziduuri din agricultură (inclusiv substanțe vegetale și animale), sectorul forestier și industria aferentă și o parte din deșeurile industriale și municipale.

Conform reglementărilor existente numai produsele prezentate mai jos pot fi considerate ca biocombustibili:

a) bioetanol: etanol produs prin fermentație din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor;

b) biodiesel: un metil-ester produs prin transesterificare din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului;

c) biogaz: un combustibil gazos rezultat din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor care poate fi purificat la calitatea gazului (natural) pur;

d) biometanol: metanol produs prin fermentație din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor;

e) biodimetileter: dimetilester produs din biomasă;

f) bio-ETBE (etil-terto-butil-ester): ETBE este produs pe bază de bioetanol. Procentul în volum de bio-ETBE socotit ca biocombustibil este de 47%;

g) bio-MTBE (metil-terto-butil-eter): un combustibil pe bază de biometanol. Procentul în volum de bio-MTBE socotit ca biocombustibil este de 36%;

h) biocombustibilii sintetici: hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost produse din biomasă;

i) biohidrogen: hidrogen extras din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor, pentru a fi folosit ca biocombustibil;

j) ulei vegetal crud: ulei vegetal produs din culturile oleaginoase, prin presare, extracție sau proceduri comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic, atunci când este compatibil cu motoarele la care este folosit și când este conform cerințelor normelor privind noxele.

În prezent, biocombustibilii sunt adesea considerați a fi o alternativă mai responsabilă față de mediu, comparativ cu petrolul și alți combustibili fosili, deoarece biocarburanții au multe avantaje din punct de vedere al durabilității ecologice.

Diferiți biocarburanți prezintă avantaje și dezavantaje, însă au și argumente generale pentru și împotriva acestui tip de resursă de energie regenerabilă, aplicabile la toate tipurile de biocombustibili și biodiesel.

Avantaje

Costul: odata ce tehnologia este disponibilă la scară largă, biocombustibilul poate fi mult mai puțin costisitor decât benzina și alți combustibili fosili, mai ales că cererea mondială de petrol crește, prin urmare, prețul litrului de benzină, poate atinge cote maxime.

Materiale: întrucât uleiul este o resursă limitată, care vine de la materialele specifice, biocarburanții pot fi fabricați dintr-o gamă largă de materiale, inclusiv a deșeurilor vegetale, resturi animale din grajd, și a produselor înrudite, ceea ce face un pas eficient în reciclare.

Siguranța: prin reducerea dependenței de alte surse de combustibil străine, țările pot proteja integritatea resurselor energetice.

Stimularea economică: de vreme ce biocombustibilii sunt fabricați la nivel local, uzinele de fabricare a biocarburanților pot crea noi locuri de muncă prin angajarea a sute sau mii de muncitori. Producția de biocombustibili va crește, de asemenea, cererea pentru culturile adecvate de biocarburanți și va furniza stimulare economică a industriei agriculturii.

Biodegradabilitate: biocarburanții sunt ușor biodegradabili și mult mai ușor de manevrat decât combustibilii tradiționali, ceea ce face scurgerile mai puțin periculoase și mai puțin costisitoare.

Scăderea emisiilor de carbon: când biocombustibilii sunt arși, aceștia produc CO2 și toxine într-o cantitate semnificativ redusă, făcându-le o alternativă mai sigură pentru păstrarea calității atmosferice, alături de micșorarea gradului de poluare al aerului.

Dezavantaje

Energia produsă: biocarburanții au o putere mai scăzută decât combustibilii tradiționali și, prin urmare, necesită o cantitate mai mare de consum, cu scopul de a produce același nivel de energie.