Biodiversitatea ecosistemelor acvatice curgătoare și stătătoare

ARGUMENT

Umanitatea este ea însăşi o parte a biodiversităţii şi existenţa noastră în lume ar fi imposibilă fără aceasta. Calitatea vieţii, competitivitatea economică, forţa de muncă şi securitatea, toate se bazează pe acest capital natural. Biodiversitatea este esenţială pentru „serviciile ecosistemelor”, adică serviciile pe care le oferă natura: reglarea climei, apa şi aerul, fertilitatea solului şi producţia de alimente, combustibil, fibre şi medicamente. Aceasta este esenţială pentru menţinerea viabilităţii pe termen lung a agriculturii şi a pescuitului şi stă la baza multor procese industriale şi a producţiei de medicamente noi. Biodiversitatea ecosistemelor acvatice cuprinde varietatea genelor si a speciilor care constituie viaţa in mediul acvatic. În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a biodiversităţii acvatice cu consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea oamenilor. Cauzele principale sunt schimbările care se produc în habitatul natural. Acestea au loc datorită exploatării excesive a oceanelor, râurilor, lacurilor, invaziilor de specii străine, poluării şi - tot mai mult - datorită schimbărilor climatice la nivel global. Europa a stabilit un obiectiv pentru a stopa pierderea biodiversităţii până în 2010. Studiile recente ale AEM arată că, fără eforturi politice suplimentare semnificative, este puţin probabil ca obiectivul să fie atins.

CAPITOLUL I

1. BIODIVERSITATEA ECOSISTEMELOR ACVATICE

1.1. ECOSISTEMUL- PREZENTARE GENERALA

Plantele si animalele nu pot exista fara apa, aer, lumina, temperatura, sol, adica o biocenoza nu poate exista fara un anumit biotop. Intre alcatuirea biotopului si alcatuirea biocenozei exista relatii stranse care creeaza o anumita unitate. Ecosistemul reprezinta acea legatura structurala si functionala dintre biotop si biocenoza.

Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa, vântul, energia solară, clima, umiditatea) şi relaţiile dintre ei. Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei format din populaţii legate teritorial, şi pe studiul interacţiunii acestor populaţii. Un ecosistem nu are graniţe definite, astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deşertul Sahara), sau dimensiuni foarte mici (un iaz). Zona de întrepătrundere a două ecosisteme, de exemplu o păşune naturală şi un ecosistem agricol, se numeşte ecoton.

Evoluţia ecosistemului reprezintă un proces, în urma căruia este restabilit în întregime, pe etape succesive, un ecosistem, ce a fost distrus anterior, sau a cărui biotop a fost schimbat într-atât de mult, încât o mare parte din biocenoză a dispărut. Restabilirea biocenozei are loc astfel, încât între organismele ce vin are loc o succesiune, de la cele mai primitive la cele mai avansate.

Ecosistemele sunt clasificate în:

o Ecosisteme naturale: in care omul nu a intervenit .Ele pot fi :

- Terestre: o padure

- Acvatice: un rau

Ecosistemele naturale exista in toate zonele geografice de la Ecuator la cei doi poli.Ele pot forma compleze de ecosisteme denumite biomi(tundra, taigaua, padurea ecuatoriala, desertul, savanna, marile si oceanele). Niste exemple de biomi in tara noastra sunt Delta Dunarii, Marea Neagra. Exemple de ecosisteme: lac, padure, pestera, livada.

Datorita diferitelor biotopuri si biocenoze ecosistemele sunt variate. De exemplu un ecosistem cu o biocenoza saraca este pestera, iar un ecosistem cu o biocenoza mai bogata(cuprind numeroase specii) este un lac.

Exemple de ecosisteme naturale: Rezervatia biosferei Delta Dunarii, care este unicat ecologic, care trebuie protejat si conservat; Marea Neagra, care este unica intre marile lumii prin caracteristicile biotopului si ale biocenozei; lacurile, ecosisteme acvatice in care structura biocenozei este determinata de variatia factorilor abiotici; padurea, care ramasa in regim ntural este un ecosistem complex si stabil, ea prezentand o stratificare caracteristica pe orizontala si

pe verticala; tufarisurile si pajistile (pasuni si fanete), ecosisteme terestre care trebuie protejate, pentru ca reprezinta surse importante de producere a nutretului pentru animalele domestice.

o Ecosisteme antropizate: care sunt facute prin contributia omului : lacurile de acumulare

Ecosistemele antropizate se extind incontinuu, fiind in stransa legatura cu dezvoltarea societatii omenesti.

Delimitarea ecosistemelor:

Este delimitat spatial de alte ecosisteme vecine cu care are un permanent schimb de energie, iar trecerea de la unul la altul se face treptat .Spre exemplu de la poalele Muntilor Bucegi catre varf exista mai multe ecosisteme: padurile de foioase, padurile de conifere, zona subalpina cu jnepeni si zona pajistilor alpine cu muschi, licheni, plante taratoare.

Delimitarea ecosistemelor terestre de cele acvatice se face usor prin tarmul apelor, insa sunt mai greu de delimitat intre ele.

Structura unui ecosistem:

- Depinde de insusirile biotopului cat si de cele ale biocenozei.

- In functie de speciile existente intr-o biocenoza ecosistemul

prezinta o distributie pe zone si straturi.