Biogazul

Mileniul a III-lea începe cu o reconsiderare a resurselor energetice, pe fond

ecologic şi economic.

Progresul umanităţii se poate aprecia şi prin calitatea vieţii, dependentă de un consum energetic individual cu o creştere lentă dar continuă. Pentru asigurarea energiei necesare sunt reconsiderate resursele energetice alternative. În prima parte a anului 2008, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie privind agricultura durabilă şi biogazul, considerându-se necesitatea revizuirii legislaţiei europene ((2007/2107(INI)). Astfel se recunoaşte că biogazul este o resursă energetică vitală, care contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei, agriculturii şi a mediului rural şi la protecţia mediului, subliniindu-se contribuţia pe care o poate avea biogazul la reducerea dependenţei sectorului energetic al Uniunii Europene.

Totodată se consideră că folosirea biogazului în principal pentru producerea de electricitate şi energie termică ar putea contribui în mod semnificativ la realizarea obiectivului obligatoriu de a obţine, până în 2020, o pondere de 20% a energiei regenerabile din consumul total de energie al UE. Cu acest prilej s-a încurajat, atât Uniunea cât şi statele membre să exploateze potenţialul uriaş al biogazului prin crearea unui mediu favorabil, precum şi prin menţinerea şi dezvoltarea regimurilor de sprijin pentru a promova investiţiile în instalaţiile de biogaz şi garantarea viabilităţii acestora.

Un mare accent s-a pus pe calitatea instalaţiilor de producere a biogazului în special pe bază de gunoi de grajd, nămol de epurare sau deşeuri organice, care pot duce la creşterea gradului de percolare a amoniacului.

Este necesar ca prin construcţie acest efect colateral să poată fi ţinut sub control. S-au emis recomandări pentru adoptarea unor măsuri în legislaţia naţională privind instalaţiile de biogaz, precum şi în cadrul condiţiilor de acordare a subvenţiilor pentru instalaţiile de biogaz. De asemenea, au fost îndemnate statele membre şi Comisia să ia toate măsurile pentru ca instalaţiile de biogaz să nu aibă scăpări de metan, deoarece prin aceasta s-ar compromite efectul benefic asupra încălzirii globale. Printr-un raport Parlamentul European prin Comisia pentru industrie, cercetare şi energie recomandă Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală ca producţia de biogaz din gunoi de grajd, nămol de epurare, ape reziduale urbane, deşeuri de origine animală şi deşeuri organice să contribuie la diversificarea surselor de energie, reprezentând prin aceasta, într-o măsură semnificativă, un aport la securitatea, competitivitatea şi durabilitatea aprovizionării cu energie la nivel european, precum şi o oportunitate de creare de noi venituri pentru agricultori.

Sistemele tehnice de producere a biogazului se perfecţionează continuu, fiecare producător urmărind să aducă îmbunătăţiri care să determine creşterea calităţii prinperformanţe ridicate de valorificare superioară a materiei prime destinate producerii biogazului, precum şi de convertire a biogazului în energie electrică şi/sau termică.

Concurenţa pe piaţa constructorilor de instalaţii fiind destul de mare, inovările se aduc atât la nivel de principiu cât, mai ales la nivelul subansamblelor şi componentelor. Principiul de producere a biogazului, ce constă în formarea de gaze combustibile prin descompunerea substantelor organice umede în medii lipsite de oxigen molecular, este un proces care se produce în mod natural pe Terra. În figura 1 se prezintă ciclul de transformare a energiei în natură prin intermediul biogazului, cu posibilitatea de valorificare industrială, în instalaţii specializate de convertire în energie electrică şi căldură atât de necesară gospodăriilor.

1.Definiţia biogazului

Biogazul este amestecul de gaze obţinut prin fermentarea anaerobă a materiilor organice. Materiale cum sunt: bălegarul, deşeurile biodegradabile sau hrana furajeră sunt transformate în metan şi dioxid de carbon.

Compoziţia tipica de biogaz

- 50-75 % Metan, CH4

- 25-50 % Dioxid de carbon, CO2

- 0-10* % Nitrogen, N2

- 0-1 % Hidrogen, H2

- 0-3 % Hidrogen sulfurat, H2S

- 0-2* % Oxigen, O2

* deseori 5 % din aer este introdus pentru desulfurizare microbiologica

În procesul de fermentare anaerobă acţionează bacteriile metanogene. Condiţiile de mediu necesare sunt: