Calitatea Aerului si a Apei in Asezarile Urbane

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest proiect trateaza Calitatea Aerului si a Apei in Asezarile Urbane.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 41 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

CAPITOLUL I : ASEZARILE UMANE
1.1. ASEZARILE UMANE – generalitati
1.2. ORASUL CA FORMA DE ORGANIZARE A ASEZARILOR UMANE
1.2.1. Urbanizarea. Factorii urbanizarii
CAPITOLUL II: ANTROPIZAREA SISTEMELOR ECOLOGICE
2.1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
2.2 ECOSISTEMUL URBAN
2.2.1 .Biocenozele urbane
CAPITOLUL III : EFECTUL POLUANT AL ASEZARILOR URBANE
3.1. POLUAREA , CEL MAI GRAV PROCES DE DETERIORARE A MEDIULUI
POLUAREA AERULUI
3.1.1 Clasificarea poluantilor aerului
3.1.2. Surse de poluare a aerului
3.1.3. Influenta poluantilor aerului asupra mediului
3.1.4. Efecte si fenomene rezultate in urma poluarii
SMOGUL URBAN
PLOAIA ACIDA
EFECTUL DE SERA
DEGRADAREA STRATULUI DE OZON
3.1.5. Situatia actuala a factorului de mediu aer. Tendinte viitoare probabile
3.2. POLUAREA APEI
3.2.1. Surse de poluare
3.2.1.Principalele probleme de calitate a apei
3.2.2.Impactul antropogen asupra calitatii apei
3.2.3.Modificari ale ciclului hidrologic
3.2.4.Modificari ale ciclurilor naturale biogeochimice
3.3. IMPACTUL PROBLEMELOR APEI ASUPRA OMULUI
3.3.1.Impactul calitatii apei asupra starii de sanatate a populatiei umane
3.3.2. Efecte ale vietii acvatice asupra calitatii apei
3.3.3.Calitatea apei si civilizatia umana
CAPITOLUL IV : INDICATORI DE CALITATE AI APEI
4.1. Standardele de calitate a apelor în vizor!
4.2. Aplicarea standardelor de calitate a apei
CAPITOLUL V : MONITORIZAREA CALITATII APEI SI AERULUI IN IASI
5.1. Factorul de mediu apa
5.2. Factorul de mediu aer
CAPITOLUL VI : ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU
6.1. RECOLTAREA,TRANSPORTUL SI CONSERVAREA PROBELOR DE APA
6.2. TEHNICA RECOLTARII PROBELOR DE APA
6.3. CONSERVAREA PROBELOR DE APA
6.4. TRANSPORTUL PROBELOR:
6.5. Det erminarea Ca si Mg prin metoda complexonometrica
CAPITOLULVII:NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PSI
Bibliografia

Extras din document

1.1 ASEZARILE UMANE – generalitati

În decursul devenirii sale istorice omul si-a creat un mediu artificial, pentru a se feri de o natura când darnica, când ostila,o locuinta. Prin grupare ateritoriala a mai multor locuinte si realizarea unui mod de covietuire sociala specific au rezultat asezarile umane. Ele au cunoscut în evolutia lor perioade de declin si de înflorire, unele au disparut iar altele s-au pastrat pâna în zilele noastre. Ele împodobesc astazi suprafata Terrei aidoma unei imense constelatii de pe bolta cereasca, unele având o "stralucire" puternica, altele abia "licarind", minuscule între cei doi poli ai planetei. Asezarile pot fi permanente si temporare, cu o larga arie de raspândire geografica.

Asezarile permanente sunt cuprinse între 83º latitudine nordica (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) si 55º latitudine sudica (Ushuaia în Chile). În ce priveste raspândirea pe verticala întâlnim asezari amplasate sub nivelul marii (Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) si pâna peste 5000 m (Chupiquina în Chile - 5600 m, Arash în Tibet - 5320 m). - fizionomia specifica a satului data de o structura în general mai putin compacta a locuintelor în vatra, predominarea imobilelor cu un singur nivel si retea de drumuri de categorie slaba si mediocra. Populatia satului este ocupata preponderent în activitati primare, pe când orasului îi sunt specifice activitatile secundare si cele tertiare.

1.2. ORASUL CA FORMA DE ORGANIZARE A ASEZARILOR UMANE

Orasul este o forma de organizare, înzestrare si utilizare a unui teritoriu în scopul concentrarii, transformarii si redistribuirii produselor necesare întretinerii, recreerii si progresului unei populatii de pe teriorii diferite ca întindere (de la zona imediat înconjuratoare pâna la întregul glob). El se înscrie în peisaj prin cladiri, retea de drumuri etc. si presupune o asociere teritoriala si corelatie functionala între un nucleu central (aglomeratia) si un spatiu înconjurator de întindere variabila, de la caz la caz si de la epoca la epoca. Odata cu concentrarea mai accentuata de bunuri (materii prime, preoduse fabricate si semifabricate, forta de munca, mijloace de întretinere, bunuri spirituale etc.) începe de obicei functia urbana. Trebuie subliniata pe aceasta cale importanta pozitiei geografice în alegerea locurilor de concentrare urbana.

Componentele teritoriale ale orasului sunt: vatra - suprafata cuprinsa în linia de contur a zonei cladirilor de locuit; intravilanul - suprafata afectata constructiilor, înglobând toate zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol; extravilanul - restul suprafetelor din perimetrul administrativ al orasului.

1.2.2.Urbanizarea. Factorii urbanizarii

Urbanizarea este procesul prin care teritorii si oameni devin urbani, cu schimbari ce se produc în spatiu si în structura populatiei.

Caile principale de realizare a urbanizarii sunt:dezvoltarea oraselor existente,transformarea realitatilor rurale în centre urbane,crearea de noi orase . Factorii urbanizarii sunt:

echiparea edilitara

alimentarea cu apa

organizarea retelei stradale

a)factorii fizionomici dotari tehnice, social-culturale,

sanitare, de productie

transportul urban

influenta asupra mediului

structura ramurilor de activitate

implicarea în productia

b)factori economici industriala

activitati tertiare

productia agricola

marimea demografica

cresterea numerica a populatiei

c)factori sociali mobilitatea teritoriala a populatiei

structura socio-profesionala

gradul de acoperire cu servicii

microrelieful

sursele de apa

clima

d)factorii naturali posibilitati de evacuare a reziduurilor menajere si industriale

resurse naturale

potential turisti

Fisiere in arhiva (1):

  • Calitatea Aerului si a Apei in Asezarile Urbane.doc