Cuprins
- I. Marea Neagră - Generalităţi
- 1. lstoric
- 2. Aşezare geografică
- II. Resurse de apă din judeţul Constanţa
- 1. Resurse de apă potenţiale şi tehnici utilizabile
- 1.1. Starea apelor de suprafaţă
- 1.1.1. Starea râurilor interioare
- 1.1.2. Starea lacurilor – B.H. Litoral
- 1.1.3. Stare lacurilor – B.H. Dunăre
- 1.1.4. Starea fluviului Dunărea
- 2. Calitatea apei marine
- 3. Determinarea indicatorilor chimici pentru apele naturale
- III. Indicatori fizico – chimici ai Mării Negre şi metode de lucru
- 1. Indicatorii fizico - chimici
- 2. Determinarea indicatorilor chimici de poluare ai apei
- 2.1. Indicatorii regimului de oxigen
- 2.1.1. Determinarea oxigenului dizolvat în apă şi Metoda Winckler
- 2.1.2. Determinarea deficitului de oxigen din apă
- 2.1.3. Determinarea consumului biochimic de oxigen din apă(CBO5) ;i metode de lucru
- 3. Principalele caracteristici ai compoziţiei fizico – chimice ale apei
- IV. Concluzii
Extras din proiect
I. Marea Neagră – Generalităţi
1. Istoric
Marea Neagră este o mare din bazinul atlantic, şituată între Europa şi Aşia, care se învecinează cu Ruşia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci se ajunge în Marea Azov, prin Bosfor în Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele în Marea Egee şi deci în Mediterană. Ea este un rest al Mării Sarmatice şi prezintă o serie de aspecte unice în lume.
Marea Neagră are o suprafaţă de 413.490 km2; adâncime maximă de 2.245 m; volum de apă de 529.955 km2; lungimea ţărmurilor 4.020 km. Sunt mai multe fluvii şi râuri care se varsă în Marea Neagră. În zona europeană principalele sunt Dunărea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud şi Cubanul. În Aşia Mică principalele ape care se varsă în Marea Neagră sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac şi Ieşil-Irmac. Alte ape care se varsă în Marea Neagră sunt Coruh în Armenia turcească, Rion în Gruzia, Provadia şi Camcia în Bulgaria etc. Un aport mare de apă este primit de Marea Neagră de la Don, prin intermediul Mării Azov. Salinitatea apei este în larg de 17-18 la mie, faţă de 24-34 la mie în alte mări şi oceane. În zona litoralului românesc salinitatea scade şi mai mult, în mod obişnuit fiind între 7 şi 12 la mie. În aportul fluvial, apreciat la 346 km2, 78% aparţine râurilor din nord-vestul bazinului, iar dintre acestea evident Dunării. Cel mai adânc punct se află la 2206 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. Ca urmare a deficitului de aluviuni, cât şi a reducerii aportului Dunării, plajele suferă un proces rapid de erodare.
In totalitatea lui, litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o distanţă de circa 245 km (153 de mile), de la rezervaţiile naturale ale Deltei Dunării la modernele centre de vacanţă. In timp ce suprafaţa Deltei este protejată, partea sudică, cu o lungime de 72 km (45 de mile) a fost transformată într-un lanţ de staţiuni de litoral şi balneoclimaterice. Clima marină, cu veri fierbinţi (temperatura medie în luna iulie de peste 22°C) şi ierni blânde fac ca această zonă să fie atractivă pe tot parcursul anului.
Numele de Marea Neagră este de dată relativ recentă, începând din secolul al XIV-lea şi nu are nici o legătură cu numele din Antichitate.
2. Aşezare geografică
Marea Neagră este o mare semiînchisă, cu formă relativ ovală , cu orientare est-vest, care separă Europa de SE de Asia Mică. Este situată între paralelele 40°54’ şi 46°38’ latitudine nordică şi meridianele de 27°27’ şi 41°42’ longitudine estică, scăldând ţărmurile României (pe 245 km lungime), Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei şi Bulgariei.
Comunică cu Marea Marmara prin strâmtoarea Bosfor (30 km lungime, 0.7 - 3.5 km lăţime, între 30 - 100 m adâncime) şi, mai departe, cu Marea Egee prin strâmtoarea Dardanele, iar prin strâmtoarea Kerci (41 km lungime) comunică cu Marea Azov.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Calitatea Apei Marii Negre.doc