Campanie de informare a publicului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor

Izvoare istorice nescrise atesta existenţa unei aşezări pe teritoriul oraşului Recaş încă din timpul romanilor în secolele III-IV e.n. Primele ştiri scrise apar despre Recaş în epoca feudala cu ocazia unor danii făcute de regele Ungariei unor nobili care l-au slujit cu credinţă. În istoria Recaşului există câteva perioade distincte:

1318-1552 - domeniu feudal, cetate, târg de care aparţineau 15 sate

1552-1716 - administraţie turcească

1716-1778 - administraţie austriacă

1778-1921 - comitatul de Timiş, administraţie maghiară

Din anii 1784-1786 se menţionează venirea populaţiei germane. La sfarşitul secolului XIX şi începutul secolului XX Recaşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viaţa socială şi economică din zonă (reşedinţă de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepţie). În 1894 a fost construită fabrica de cărămidă cu 100 de angajaţi iar în anul 1902 a apărut primul ziar german "Temesrekaser Zeitung" cu apariţie săptămânală. În perioada interbelică în Recaş dispunea de şcoală primară, şcoală confesională catolică, cazinou, asociaţia pompierilor, cerc agricol german, club sportiv. În perioada socialistă Recaşul a avut statutul de comună cu 6 sate aparţinătoare (Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova şi Nadăş).

În urma unui referendum local şi a îndeplinirii condiţiilor administrative necesare, localitatea Recaş a dobândit în anul 2004 statutul de oraş.

Recaşul în date:

Populaţie: 8560 locuitori, din care 78% sub 60 ani

Localităţi aparţinătoare: Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova şi Nadăş

Limbi vorbite în zonă: română, maghiară, sârbă, croată, germană, engleză, franceză.

Suprafaţă totală: 22,988 ha dintre care 1,500 ha pădure foioase.

Structura confesională

Datorită tradiției multietnice și multiconfesionale, Recas este un oraș cu una dintre cele mai diversificate structuri confesionale sunt prezente confesiunii precum : Biserica Catolica, Biserica Ortodoxa , Biserica Penticostala , Biserica Baptista !

Recas – Date Generale

Asezare geografica

Situată relativ în centrul judeţului Timiş, la est de municipiul Timişoara, pe DN 6, localitatea Recaş, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, se află la o distanţă de 24 km de Timişoara şi 36 km de Lugoj. Comuna Recaş se întinde pe o suprafaţă de 23198 ha, din care 19916 ha reprezintă terenul agricol.

În componenţa administrativă a comunei se regăsesc următoarele localităţi: Recaş, Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo şi Stanciova.

Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2012 - total = 8853 persoane, din care:

- masculin = 4414 persoane

- feminin = 4439 persoane

Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2012 = 3168

Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 6: Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo şi Stanciova.

Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

- DJ 609E = 5,5 km

- DC 65 = 3,3 Km; DC 66 = 6,7 km; DC 67 = 4,6 km; DC 68 = 7,7 km; DC 69 = 3,2 km; DC 71 = 3,3 km; DC 75 = 9,3 km; DC 76 = 1,3 km; DC 147 = 9,5 km; DC 148 = 5,1 km

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

- DN 6 Recaş-Izvin = 4 km;

- DC 147 Recaş- Bazoş = 9,0 km;

- DC 75 Recaş-Petrovaselo = 6,0 km;

- DJ 609E, DC 66 Recaş-Herneacova = 8,0 km;

- DJ 609E, DC 66 Recaş-Stanciova = 14,0 km;

- DJ 609E, DC 66, 68 Recaş-Nadăş = 15,0 km.

Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

- Recaş = 31 km;

- Bazoş = 19 km;

- Petrovaselo = 6 km;

- Izvin = 17 km;

- Herneacova = 4 km;

- Stanciova = 5 km

Pieţe - târguri:

- Târg mixt Recaş - săptămânal = miercuri, sâmbătă şi duminică.

Instituţii şcolare:

- Liceul Teoretic Recaş (clasele I-XII);

- Şcoli cu clasele I-VIII: Izvin şi Bazoş;

- Şcoala cu clasele I-IV Herneacova;

- Şcoala cu clasele I-VIII “Constantin Păunescu” (regim special): Recaş;

- Complexul de Servicii Specializate pentru Copilul cu Dizabilităţi Recaş (regim special);