Cercetari privind Actiunea Fungicidului Propiconazol Asupra unor Indici Fiziologici la Caras in Conditii de Inanitie

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Cercetari privind Actiunea Fungicidului Propiconazol Asupra unor Indici Fiziologici la Caras in Conditii de Inanitie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 142 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Alexandru Marinescu, Cristina Ponepal

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

CUPRINS
Capitolul I Influenta inaniţiei asupra metabolismului energetic la peşti 3
I.1 Influenta hranei asupra metabolismul energetic la peşti 3
I.2 Inaniţia – noţiuni generale 6
I.3 Nivelul consumului de hrana 9
I.4 Relaţia metabolism – greutate corporala 12
I.4.1 Factorul individual al greutăţii corporale 12
I.4.2 Variabilitatea raportului metabolism –greutate 13
I.5 Determinarea eficientei de conversie a hranei 15
Capitolul II Toxicitatea 19
II.1 Tipuri de toxicitate 19
II.2 Definiţia noţiuni de doza 21
II.3 Tipuri de doze 23
II.4 Interacţiunea substanţelor toxice 25
II.5 Efectul substanţelor toxice asupra peştilor 25
II.6 Circuitul substanţelor in organismul animal 26
Capitolul III Acţiunea fungicidului propiconazol asupra unor organisme poikiloterme 41
III.1 Pesticide 41
III.1.1 Prezentare generala 41
III.1.2 Clasificarea pesticidelor 41
III.1.3 Circulaţia pesticidelor in mediu 44
III.1.4 Poluarea cu pesticide 45
III.1.5 Efectele nedorite ale pesticidelor 47
III.2 Acţiunea toxica a fungicidului propiconazol asupra organismelor 49
III.2.1 Propiconazol – prezentare generala 49
III.2.2 Acţiunea propiconazolului asupra animalelor 55
III.2.3 Biotransformarea 61
III.2.4 Studii enzimologice si biochime 62
Capitolul IV Cercetării personale 63
IV.1 Materiale si metode 63
IV.1.1 Material biologic utilizat 63
IV.1.2 Metoda folosita 64
IV.2 Protocol experimental 76
IV.3 Variante experimentale 77
IV.4 Rezultate si discuţii 78
IV.5 Concluzii 93
Bibliografie 95

Extras din document

INTRODUCERE

Mult timp omul a presupus ca solul , apa şi aerul pot prelua , absorbi şi recicla produsele reziduale ale activităţii sale , oceanul , atmosfera şi chiar Pământul fiind considerate astfel un fel de receptoare cu capacitate nelimitată S-a dovedit insa , din păcate ,că unele din aceste produse , cele sintetice de pilda , rezistă la descompunerea naturala , fiind chiar toxice sau ca anumite substanţe poluante , deşi dispersate in mediu înconjurător şi intr-o diluţie foarte mica , reuşesc după un timp relativ mai scurt sau mai lung , să se reconcentreze in lanţurile trofice naturale ,aşa cum se întâmplă in cazul unor metale grele , pesticide şi substanţe radioactive

Problemele ridicate de protecţia şi ameliorarea mediului înconjurător constituie la scară planetară una dintre cele mai acute şi complexe probleme ale contemporaneităţii.

Dintre diferitele tipuri de poluare, cea chimică este mai periculoasă, mai evidentă şi afectează toate componentele biosferei. Gradul de periculozitate al compuşilor chimici pentru mediul ambiant este reprezentat de toxicitatea acestora, capacitatea sursei de poluare, remanenţa în mediu precum şi de posibilităţile de contaminare si răspândire a noxelor.

Poluarea intensă a mediului se răsfrânge şi asupra activităţii ecosistemelor acvatice. Impurităţile radioactive, chimice sau biologice pun în pericol echilibrul acestora. Prezenţa poluanţilor chimici în apă poate duce la consecinţe ecologice deosebit de grave prin restructurări ale biocenozelor, alterând integritatea lor şi, implicit, a ecosistemelor acvatice.

Principala cauză a poluării apelor este reprezentată de deversările de ape reziduale rezultate din activitatea domestică şi industrială. Cum aceste deversări sunt ireversibile, efectuarea lor în bazine naturale trebuie astfel condiţionată încât folosinţele apei să fie mai puţin afectate.

Aplicarea neraţională a pesticidelor la care se adaugă stabilitatea lor ridicată în condiţii naturale, influenţa nespecifică a multora dintre ele, acumularea şi transformarea lor în organisme şi mediu duc, în mod inevitabil, la consecinţe serioase (uneori catastrofale) pentru mediul ambiant, agricultură şi chiar sănătatea omului.

Prin respectarea riguroasă a regulilor de aplicare a pesticidelor, influenţa lor negativă asupra omului, animalelor domestice şi plantelor cultivate se poate diminua până la anulare. Speciile sălbatice însă sunt practic fără apărare în faţa acţiunii distrugătoare a substanţelor chimice.

Toxicitatea pesticidelor este exprimată prin doza letală DL50. Efectele toxice sunt diferite în funcţie de natura şi concentraţia pesticidului aplicat. Astfel erbicidele au toxic mai lent, iar insecticidele şi fungicidele au un efect mai rapid.

Datorită procentului scăzut de acţionare, persistenţei toxicităţii ridicate la animale şi om, unele pesticide au fost interzise prin Convenţia internaţională şi legea de protecţie a omului. De asemenea, persoanelor fizice li se pot distribui, pentru combatere în gospodărirea proprie, anumite pesticide din grupele III şi IV.

CAPITOLUL I.

INFLUENTA ININITIEI ASUPRA METABOLISMULUI ENERGETC LA PESTI

I.1. INFLUENȚA HRANEI ASUPRA METABOLISMULUI

Hrana reprezintă un factor esenţial pentru existenta fiinţelor vii, conţinutul nutritiv al acesteia constituind suportul material al tuturor proceselor fiziologice si in primul rând al metabolismului. Au fost întreprinse numeroase studii experimentale-în special la homeoterme – asupra relaţiei dintre calitatea şi cantitatea hranei ingerate şi intensitatea metabolismului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetari privind Actiunea Fungicidului Propiconazol Asupra unor Indici Fiziologici la Caras in Conditii de Inanitie.doc