Cuprins
- Capitolul 1. Introducere 1
- Capitolul 2. Poluarea. 3
- 2.1. Generalităţi 3
- 2.2.Surse de poluare 6
- 2.3.Relaţiile nivel de poluare - simtomatologice fiziologică 18
- 2.4.Surse de poluare reprezentate prin unităţi
- industriale din Piteşti 25
- 2.5. Surse de poluare reprezentate prin unităţi
- ale industriei energetice 25
- 2.6. Surse de poluare reprezentate prin unităţi ale industriei
- constructoare de maşini 26
- 2.7. Surse de poluare reprezentate prin unităţi
- ale industriei chimice 27
- 2.8. S.C. Arpechim S.A. (industrie chimică) situat la sud
- de municipiul Piteşti 28
- 2.9. Dezvoltarea vegetativă şi fenologică a unor culturi agricole din
- zona de influenţa a S.C. Arpechim S.A 28
- 2.10. Rezistenţa plantelor la acţiunea nociva a noxelor 30
- 2.11. Măsuri de prevenire şi ameliorare a efectelor
- provocate de noxe asupra vegetaţiei forestiere 38
- 2.11.1. Măsuri tehnice şi organizatorice 39
- 2.11.2. Măsuri amenajistice 41
- 2.11.3. Măsuri silviculturale 43
- Capitolul 3. Cercetări personale cu privire la influenţa
- poluării asupra desfăşurării proceselorfiziologice
- la unele specii lemnoas 45
- 3.1. Materiale şi metode de cercetare 45
- 3.2. Rezultate obţinute 52
- 3.2.1. Determinarea intensităţii fotosintezei în zonele
- Pădurea Trivale la pin şi molid 52
- 3.2.2. Determinarea lungimii acelor în zonele Pădurea
- Trivale şi Petrochimie pin şi molid 55
- Capitolul 4. Concluzii 58
- Bibliografie 59
Extras din proiect
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Manifestările exterioare ale intoxicărilor cu diferite noxe pot fi explicate în mare parte prin cercetări de fiziologie privind, printre altele, creşterea şi dezvoltarea plantelor şi procesele esenţiale, componente ale metabolismului, ca de pildă fotosinteza sau regimul de apă.
Datorită sensibilităţii mecanismelor fiziologice, plantele au servit adesea drept indicatori ai poluării aerului, reducerea funcţiilor biologice fiind foarte promptă şi sesizabilă prin intermediul analizelor de laborator sau al observaţiilor şi testărilor în teren. Aceste modificări sunt corelate cu leziunile mici sau mai mari prezente pe limbul foliar, cu schimbările de culoare, cu distrugerea unor organe sau în cazuri extreme, cu dispariţia unor plante sau specii întregi.
Modificările pe care noxele atmosferice şi substanţele toxice antrenate de ape sau cele care îmbină solul le provoacă plantelor sunt extrem de diverse şi afectează multe din numeroasele mecanisme ale vieţii şi ale organismului vegetal.
Aproape în totalitatea lor, deşi în maniere diferite, noxele influenţează procesele de creştere şi dezvoltare ale plantelor, procesul de fotosinteză şi regimul de apă. Toate acestea sunt procese de maximă importanţă pentru productivitatea, vitalitatea şi existenţa vegetaţiei, cunoscute în interrelaţiile determinate de mediu şi substanţe toxice, pot oferi aspecte care să ducă la combaterea efectelor negative ale impurificării atmosferei.
Scopul cercetării noastre este de a stabili modul în care Combinatul Petrochimic Piteşti influenţează desfăşurarea unor procese fiziologice la unele specii lemnoase de plante, în comparaţie cu zona Pădurii Trivale.
Obiectivele cercetării:
1. Sistematizarea informaţiilor din literatura de specialitate cu privire la poluare.
2. Determinarea intensităţii fotosintezei, a dimensiunilor frunzelor plantelor din vecinătatea Combinatului Petrochimic Piteşti, comparativ cu determinări efectuate la plante din Pădurea Trivale.
3. Reprezentarea rezultatelor obţinute, interpretarea statistică şi stabilirea concluziilor.
CAPITOLUL 2
POLUAREA
2.1. GENERALITĂŢI
Mediul înconjurător constituie un sistem alcătuit din elemente ale cadrului natural şi antropic, strâns legate prin relaţii multiple, care îi asigură calităţile (însuşirile) şi evoluţia. Mediul reprezintă deci cadrul natural şi social în care se desfăşoară existenţa, viaţa în general.
Pe parcursul dezvoltării societăţii umane, mediul a suferit o serie de dezechilibre urmate de degradări, care au cunoscut o amploare deosebită în ultimul secol datorită poluării şi a unor activităţi distructive pentru stabilitatea ecosistemelor, ca de exemplu: supraexploatarea biodiversităţii, despăduririle etc.
Nu sunt lipsite de interes şi sursele de degradare naturale precum: erupţiile vulcanice, furtunile de praf, pulberile rezultate din dezintegrarea meteoriţilor, alunecarea terenurilor, incendierea în perioadele secetoase a mari suprafeţe de păduri etc.
Poluant este factorul care, produs de om sau de fenomene
naturale, generează disconfort sau are acţiune toxică asupra organismelor
şi/sau degradează componentele nevii ale mediului, provocând dezechilibre
ecologice.
Poluarea (polluo - polluere = a murdări, a degrada) este
fenomenul de apariţie a factorilor menţionaţi anterior şi de producere a dezechilibrelor ecologice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cercetari Privind Influenta Poluarii asupra Desfasurarii Proceselor Fiziologice la Unele Specii Lemnoase de Plante
- COPERTA 2.doc
- Cuprins.doc
- petrochimie.doc